Centrul țării se transformă într-o paragină imensă. Explicațiile invitaților emisiunii „Consens Național”

Unul din zece hectare de teren agricol din țară este în paragină. Din totalul de 250 de mii de hectare abandonate, aproape jumătate sunt în zona de centru. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că proprietarii acestor terenuri nu sunt interesați să le lucreze, iar o parte renunță la agricultură din cauza costurilor mari.

Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, raionul Strășeni, a afirmat că locuitorii din zona de centru a țării au mai multe oportunități economice, fapt care îi face să nu mai fie interesați de activitățile agricole.

„80 la sută din forța aptă de muncă din satele din zona metropolitană a orașului Chișinău muncesc în Capitală. Pentru ei, de zeci de ani, activitatea agricolă nu mai este o sursă de venit. Oamenii își lasă pământul și merg la oraș pentru un salariu mai mare. Alt argument este că astăzi nu se poate face agricultură cu un rând de cireși, caiși sau viță de vie. Pentru o afacere rentabilă este nevoie de suprafețe mari, iar acestea solicită investiții pe potrivă”, a menționat Leonid Boaghi.

Pe de altă parte, Igor Grigoriev, fost director general la Agenției Proprietății Publice, consideră că o soluție ar fi asocierea proprietarilor de terenuri agricole și crearea unor întreprinderi care să gestioneze terenurile agricole.

„Majoritatea terenurilor lăsate în paragină sunt cu plantații multianuale, viță de vie sau livezi. Pentru curățarea acestor parcele sunt necesare investiții enorme și strategii care să încurajeze proprietarii de terenuri agricole să se asocieze. Rolul acesta ar trebuie să fie promovat inclusiv la nivel de Camere Agricole sau autorități locale”, a mai spus Igor Grigoriev.

Codul Funciar intrat în vigoare la 1 aprilie pune pe seama autorităților publice locale darea în arendă a terenurilor lăsate în paragină mai mult de doi ani. Primarii afirmă că se confruntă cu lipsa de ingineri cadastrali și inspectori funciari pregătiți să intervină conform atribuțiilor prevăzute de lege. Noul Cod Funciar stabilește reguli stricte pentru prevenirea degradării, evitarea poluării și evaluarea periodică a solului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#paragină #proprietari #teren agricol #RLIVE TV #Moldova

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”