Unul din zece hectare de teren agricol din țară este în paragină. Din totalul de 250 de mii de hectare abandonate, aproape jumătate sunt în zona de centru. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că proprietarii acestor terenuri nu sunt interesați să le lucreze, iar o parte renunță la agricultură din cauza costurilor mari.

Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, raionul Strășeni, a afirmat că locuitorii din zona de centru a țării au mai multe oportunități economice, fapt care îi face să nu mai fie interesați de activitățile agricole.

„80 la sută din forța aptă de muncă din satele din zona metropolitană a orașului Chișinău muncesc în Capitală. Pentru ei, de zeci de ani, activitatea agricolă nu mai este o sursă de venit. Oamenii își lasă pământul și merg la oraș pentru un salariu mai mare. Alt argument este că astăzi nu se poate face agricultură cu un rând de cireși, caiși sau viță de vie. Pentru o afacere rentabilă este nevoie de suprafețe mari, iar acestea solicită investiții pe potrivă”, a menționat Leonid Boaghi.

Pe de altă parte, Igor Grigoriev, fost director general la Agenției Proprietății Publice, consideră că o soluție ar fi asocierea proprietarilor de terenuri agricole și crearea unor întreprinderi care să gestioneze terenurile agricole.

„Majoritatea terenurilor lăsate în paragină sunt cu plantații multianuale, viță de vie sau livezi. Pentru curățarea acestor parcele sunt necesare investiții enorme și strategii care să încurajeze proprietarii de terenuri agricole să se asocieze. Rolul acesta ar trebuie să fie promovat inclusiv la nivel de Camere Agricole sau autorități locale”, a mai spus Igor Grigoriev.

Codul Funciar intrat în vigoare la 1 aprilie pune pe seama autorităților publice locale darea în arendă a terenurilor lăsate în paragină mai mult de doi ani. Primarii afirmă că se confruntă cu lipsa de ingineri cadastrali și inspectori funciari pregătiți să intervină conform atribuțiilor prevăzute de lege. Noul Cod Funciar stabilește reguli stricte pentru prevenirea degradării, evitarea poluării și evaluarea periodică a solului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #paragină #proprietari #RLIVE TV #teren agricol

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.