Unul din zece hectare de teren agricol din țară este în paragină. Din totalul de 250 de mii de hectare abandonate, aproape jumătate sunt în zona de centru. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că proprietarii acestor terenuri nu sunt interesați să le lucreze, iar o parte renunță la agricultură din cauza costurilor mari.

Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, raionul Strășeni, a afirmat că locuitorii din zona de centru a țării au mai multe oportunități economice, fapt care îi face să nu mai fie interesați de activitățile agricole.

„80 la sută din forța aptă de muncă din satele din zona metropolitană a orașului Chișinău muncesc în Capitală. Pentru ei, de zeci de ani, activitatea agricolă nu mai este o sursă de venit. Oamenii își lasă pământul și merg la oraș pentru un salariu mai mare. Alt argument este că astăzi nu se poate face agricultură cu un rând de cireși, caiși sau viță de vie. Pentru o afacere rentabilă este nevoie de suprafețe mari, iar acestea solicită investiții pe potrivă”, a menționat Leonid Boaghi.

Pe de altă parte, Igor Grigoriev, fost director general la Agenției Proprietății Publice, consideră că o soluție ar fi asocierea proprietarilor de terenuri agricole și crearea unor întreprinderi care să gestioneze terenurile agricole.

„Majoritatea terenurilor lăsate în paragină sunt cu plantații multianuale, viță de vie sau livezi. Pentru curățarea acestor parcele sunt necesare investiții enorme și strategii care să încurajeze proprietarii de terenuri agricole să se asocieze. Rolul acesta ar trebuie să fie promovat inclusiv la nivel de Camere Agricole sau autorități locale”, a mai spus Igor Grigoriev.

Codul Funciar intrat în vigoare la 1 aprilie pune pe seama autorităților publice locale darea în arendă a terenurilor lăsate în paragină mai mult de doi ani. Primarii afirmă că se confruntă cu lipsa de ingineri cadastrali și inspectori funciari pregătiți să intervină conform atribuțiilor prevăzute de lege. Noul Cod Funciar stabilește reguli stricte pentru prevenirea degradării, evitarea poluării și evaluarea periodică a solului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #paragină #proprietari #RLIVE TV #teren agricol

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.