În perioada 13-15 mai 2023, la Bruxelles, va avea loc prima ediție a Bazarului Diplomatic de la Bruxelles. Evenimentul este organizat sub patronajul ambasadelor României și Republicii Moldova din Regatul Belgiei.

Bazarul diplomatic reunește la Bruxelles artiști, creatori, artizani și meșteri din România și Republica Moldova, care promovează conceptul slow-moment, produsele autohtone eco-frindely, realizate în acord cu principiile de respectare a mediului, a ciclurilor naturale, a biodiversității și autenticității.

Prima sesiune a „Diplomatica Bazar” este organizată în Sala de Marmură a Universității Libere din Bruxelles. Organizatorii își propun promovarea unor produse și mărci consacrate, realizate manual sau semi-industrial, care se identifică cu ingeniozitatea și inventivitatea inginerilor și inventatorilor români și moldoveni, anunță MAEIE.

Bazarul diplomatic va reuni artiști din domeniul muzicii, artei plastice, filozofiei și literaturii – fiecare dintre aceștia urmând să prezinte alegerile sale, pentru a se integra unui ritm natural care să respecte timpul de creație, să pună în evidență calitatea materiilor prime și a produsului finit.

În program:

Slow manufacturing – stilouri unicat produse manual – prezente la Bruxelles prin intermediul atelierului manufacturier POENARI din nordul Moldovei, care continuă o tradiție românească străveche, începută atunci când românul Petrache Poenaru breveta în Franța la 1827 invenția: „Condei portaret fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”. Vom avea plăcerea de a descifra meandrele scrisului împreună cu managerul atelierului manufacturier, domnul Lucian Poenari.
Slow music – live piano + voce – Martina Meola – cea mai tânără elevă a Conservatorul de Muzică „Giuseppe Verdi” din Milano și Laura dos Santos – studenta bruxelleza îndrăgostită de cântecele Mariei Tănase.
Slow art – pictură – ne va fi dezvăluită de trei pictorițe cu un palmares special – Anca Medrea, Ana Maria Mincu și Cezarea Kolesnik. care vor avea un vernisaj permanent organizat în cadrul bazarului, dar și un panel de dezbatere asupra actului de creație suprem – pictura!
Slow fashion – calitate și unicitate – talentul creatorului și personalitatea unică a purtătorului – ii tradiționale, ii urbane, port tradițional și neo-tradițional, tricouri identitare – prezentate de designeri ai zestrei contemporane, autentici păstrători și promotori ai frumosului etern – Adrian Oianu, Anda Ene, Mândra Chic, Șezătoare Bruxelles, Elena Renta. Invitat special – Victoria Mincu. Toată această avalanșă de frumos și autentic va culmina cu un fashion-show, în cadrul căruia modelele vor defila pe inconfundabila muzică neo-tradițională mixată live de Nico de Transilvania!
Slow reading – Literatură românească și limba română vor fi onorate pe tot parcursul zilei de 15 mai în prezența unor ilustre scriitoare din România și Republica Moldova – Lilia Calancea, Emilia Ivancu, Radmila Popovici, Dora Alina Romanescu, dar și în cadrul Conferinței „Normă și uz în limba română II – Studiu de caz DOOM³” la care va participa prof. Daiana Theodora CUIBUS din cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, se va organiza și o prezentare de carte academică.
În cadrul Bazarului, Nico de Transilvania va prezenta și Proiectul INTERBEING, care în 2022 a câștigat Endangered Landscapes Programme Arts Prize oferit de Cambridge Conservation Initiative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deschiderea oficială a „Bazarului Diplomatic” va avea loc sâmbătă, 13 mai, ora 14:00, la Universitatea Liberă din Bruxelles. Acolo vor fi prezenți ambasadorii României și Republicii Moldova, alți ambasadori și diplomați acreditați în Regatul Belgiei, reprezentanți ai instituțiilor europene cu sediul la Bruxelles, oameni de afaceri, iubitori ai conceptului „slow movement”.

Târgul va fi deschis atât reprezentanților comunității din România și din Republica Moldova, cât și publicului larg belgian, zilnic, între orele 10:00 – 19:00 (adresa: Sala de Marmură a ULB – Av. Franklin Roosevelt 50, 1050 Bruxelles).

#Bazar Diplomatic #Bruxelles #eveniment #Moldova #Romania

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie