Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat cel mai fervent apel de până acum pentru negocieri de încetare a focului cu liderul de la Kremlin, dar până acum, Vladimir Putin a oferit doar un răspuns nemilos, prin escaladarea atrocităților împotriva civililor, relatează CNN.
Zelenski a spus că este gata să vorbească cu Putin în orice moment. Oferta sa a venit la mai bine de trei săptămâni de la începutul războiului care pare să intre într-o etapă nouă, cu forțele ruse blocate pe câmpul de luptă. Și, deși acesta este un succes militar extraordinar pentru Ucraina, care e depășită numeric, orașele și civilii sunt tot mai vulnerabili la bombardamentele brutale ale Rusiei.
„Este un impas. Dar ar trebui să remarcăm că este un impas sângeros. Este un război de uzură”, a spus fostul director al CIA David Petraeus, general în rezervă.
Trupele Moscovei sapă tranșee în jurul Kievului, pe fondul îndoielilor tot mai mari cu privire la capacitatea lor de a captura capitala Ucrainei. Lupte grele au loc în sud, unde rușii vizează accesul la Marea Neagră prin Mariupol, și în estul țării. Se pare că rușii au suferit pierderi grele. Iar Kremlinul recurge din ce în ce mai mult la atacuri criminale, de la rachete și artilerie la arme hipersonice, după ce așteptările lor de a prelua rapid controlul în Ucraina s-au spulberat, potrivit digi24.ro
Duminică, bombele rusești au lovit o școală de arte din Mariupol, unde 400 de oameni se adăpostiseră de teama luptelor, potrivit oficialilor locali. Atât guvernul de la Kiev, cât și autoritățile din Mariupol au respins categoric termenii unui ultimatum prin care rușii cereau predarea orașului. Sute de mii de oameni sunt captivi în oraș și există relatări îngrozitoare despre epuizarea hranei și a apei.
Atacul împotriva civililor pare să fie atât o încercare deliberată a Moscovei de a doborî moralul și rezistența remarcabile ale Ucrainei, cât și de a bombarda o națiune independentă, suverană, despre care Putin spune că nu are dreptul să existe, pentru a-i zdrobi visul de a se alătura Occidentului.
În ciuda apelului lansat de Zelenski, Occidentul e sceptic că Putin, care a mai provocat măceluri ale civililor în Siria și Cecenia, are vreo intenție de a vorbi despre pace. Deși e posibil ca Putin să-și fi făcut calcule greșite și deși aduce un dezastru strategic și economic asupra Rusiei, continuarea războiului ar putea avea sens în viziunea proprie sa asupra lumii.
Nu există încă niciun semn că sancțiunile severe și pierderile grele rusești i-au schimbat calculele. Și, distrugând orașe întregi ucrainene cu forță brută, în stilul războaielor secolului trecut, își arată intoleranța față de extinderea NATO, alianță la care Ucraina spera să adere.
Putin a justificat războiul prin propria sa versiune întortocheată a istoriei, susținând că Ucraina, un membru fondator al Uniunii Sovietice, nu are dreptul la suveranitate sau independență și că ucrainenii sunt ruși din punct de vedere cultural și etnic.
Dar sentimentul național și identificarea cu valorile europene au fost consolidate de demonstrația extraordinară de unitate și rezistență în rândul civililor și de efortul masiv al UE pentru a sprijini Kievul și milioanele de refugiați care au fugit din calea războiului.
Putin, care și-a pus la bătaie credibilitatea în țară și în lume și, nu-si poate permite să fie văzut ca învins în acest război. Asta înseamnă că va negocia la sânge în orice discuții de încetare a focului, dacă în cele din urmă decide că este pregătit pentru diplomație.
Pe de altă parte, Occidentul are nevoie ca Putin să fie perceput ca învins, deoarece vrea să descurajeze și mai mult aventurismul rusesc – potențial în statele NATO, care ar putea declanșa o confruntare dezastruoasă între Moscova și Occident.
„Putin nu trebuie să câștige acest război”, a spus prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas.
Ea a adăugat că strategia NATO ar trebui să se concentreze pe consolidarea apărării în fiecare stat membru și să izoleze Rusia la „toate nivelurile politice”.
