BCR pregătește vânzarea filialei BCR Chișinău S.A. către Victoriabank S.A.

Banca Comercială Română S.A. și Banca Comercială Victoriabank S.A., una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, au agreat un acord de vânzare integrală a acțiunilor deținute de Banca Comercială Română în filiala BCR Chișinău S.A.. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după active, cu aproape 300.000 de clienți activi și 70 de sedii în toată țara.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în a doua parte a acestui an și este necesar să îndeplinească mai multe condiții suspensive, inclusiv aprobarea Băncii Naționale a Moldovei, a Băncii Naționale a României, a Băncii Centrale Europene, a Consiliului Concurenței din Republica Moldova și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare din Republica Moldova. Până la primirea aprobărilor, BCR Chișinău și Victoriabank își vor desfășura activitatea independent, după care va avea loc integrarea BCR Chișinău în Victoriabank.

BCR Chișinău are peste 13.000 de clienți activi, 110 angajați și patru unități, două în Chișinău, respectiv câte o unitate în Cahul și Bălți.

„BCR Chișinău este o bancă solidă și performantă, un model de bună guvernanță cu servicii și produse de calitate, care aduc valoare adăugată clienților. Toate acestea vin din efortul și dedicarea unei echipe de oameni extraordinari. Le sunt recunoscător colegilor de la BCR Chișinău pentru toată pasiunea și dăruirea lor și pentru sprijinul oferit clienților de-a lungul anilor.

Pentru BCR, această decizie ține de strategia de a ne concentra exclusiv asupra dezvoltării businessului din România, în timp ce pentru toate părțile interesate – colegi, clienți și parteneri -, preluarea BCR Chișinău de către Victoriabank reprezintă deschiderea unui nou ecosistem de parteneriate și sinergii comerciale. În perioada imediat următoare, prioritatea noastră, alături de parteneri, este să asigurăm o tranziție cât mai simplă pentru clienți și colegi”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română și Președinte al Consiliului de Supraveghere BCR Chișinău.

„BCR Chișinău are peste 13.000 de clienți activi, iar preluarea de către Victoriabank se bazează pe consolidarea și accesibilizarea serviciilor pe care le oferim clienților noștri, printr-o mai mare acoperire teritorială. Urmează un proces de integrare, care a fost gândit astfel încât să fie cât mai simplu și mai ușor, iar prioritatea noastră este să oferim suport permanent și asistență colegilor și clienților pe parcursul implementării acestui transfer”, a declarat Juan Luis Martin Ortigosa, Preşedinte Executiv BCR Chișinău.

„Victoriabank a trecut în ultimii 5 ani printr-un amplu proces de transformare din punctul de vedere al modelului de guvernanță corporativă și al modelului de afaceri. A fost creat astfel un fundament solid, clădit pe valori corporative transparente și bazat pe experiența Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România și unul dintre cei mai mari acționari ai săi. Pe această fundație solidă, Victoriabank a devenit deschizător de drumuri în Moldova în domeniul digital și s-a dezvoltat prin creșterea sinergiilor cu România și Uniunea Europeană, oferind clienților și angajaților numeroase soluții inovative, care îi apropie tot mai mult de experiența companiilor din UE”, a afirmat Bogdan Pleșuvescu, CEO Victoriabank 2018 – 2022.

„Această achiziție reconfirmă misiunea Victoriabank de a-și consolida poziția pe piața bancară și angajamentul de a fi un susținător al economiei Republicii Moldova. Victoriabank și BCR Chișinău au un model de business asemănător, cu produse și servicii pentru clienții persoane fizice și juridice. Apreciem realizările de până acum ale BCR Chișinău și loialitatea ridicată a clienților săi”, a declarat Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

Consultanții juridici care au participat la structurarea, negocierea și implementarea tranzacției și a acordului de vânzare-cumpărare de acțiuni sunt:

Schoenherr și Asociații SCA, împreună cu Schoenherr Moldova, care acționează în calitate de consultant juridic al Băncii Comerciale Române S.A.
Filip & Company, alături de Vernon, David și Asociații din Republica Moldova, care acționează în calitate de consultant juridic pentru Banca Comercială Victoriabank S.A.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este prima bancă comercială deschisă în Republica Moldova, în 1989. Cei mai mari acționari ai săi sunt Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Este în top trei cele mai mari bănci din Republica Moldova, cu active de peste 20 de miliarde lei moldovenești. Victoriabank are peste 70 de sedii în toată țara, aproape 300.000 de clienți activi și 1.100 de angajați. www.victoriabank.md

Despre BCR:
BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 20 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 321 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori, dintre care 40% sunt unități unde operațiunile cu numerar se efectuează doar la echipamente (cashless). BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de o rețea națională extinsă de ATM-uri și mașini multifuncționale (2.000 de echipamente) și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.

#BCR #VIctoriabank #vanzare #banca #actiuni

Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața Statelor Unite din cauza investițiilor reduse și a reglementărilor fragmentate, avertizează un raport privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, la cererea Comisiei Europene, și prezentat luni la Bruxelles. În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.

Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).

În privința domeniului farma (pag 187-204), raportul are ca punct de plecare faptul că sectorul farmaceutic are o contribuție semnificativă la economia UE, reprezentând 5% din valoarea adăugată în economie din toate sectoarele de producție, în timp ce produsele farmaceutice reprezintă aproape 11% din exporturile UE.

Deși raportul constată că UE poate valorifica o puternică amprentă comercială istorică în sectorul farmaceutic, Mario Draghi avertizează că Europa pierde teren în fața Statelor Unite.

Potrivit raportului, în perioada 2002-2023 analizată, exporturile UE de medicamente și produse farmaceutice au crescut cu aproape 10% pe an, în timp ce importurile UE au crescut cu 8% pe an. Pe parcursul întregii perioade, balanța comercială a UE cu SUA pentru produsele farmaceutice a fost în favoarea UE, înregistrând un excedent de 45 de miliarde de euro în 2023, după un vârf de 53 de miliarde de euro în 2022.

De asemenea, Uniunea Europeană deține și o bază puternică de producție și know-how științific în domeniul brevetelor. În ceea ce privește cercetarea, UE rămâne la același nivel cu SUA în ceea ce privește numărul de lucrări științifice publicate. Tendințele recente arată că UE depășește de fapt SUA în ceea ce privește volumul publicațiilor științifice, în special în revistele internaționale. Cu toate acestea, SUA continuă să aibă un impact mai semnificativ în ceea ce privește citările.

Cu toate acestea, există disparități în termeni de finanțare și eficiență între UE și SUA, cu sectorul privat din SUA care cheltuiește 0,45 % din PIB pentru cercetarea farmaceutică, în comparație cu 0,11 % în UE. Statele Unite sunt, de asemenea, mult mai rapide în obținerea aprobării noilor medicamente, cu un timp mediu de aprobare de 334 de zile, comparativ cu 430 de zile în Europa.

Aceste cifre se reflectă în decalajul de competitivitate pe care raportul lui Mario Draghi îl relevă.

Dintre primele zece medicamente biologice cele mai bine vândute în Europa în 2022, două au fost comercializate de societăți din UE, în timp ce șase (inclusiv primele patru) au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Se observă o scădere clară a cotei de piață deținute de societățile din UE (- 5%), în timp ce cea deținută de societățile din SUA a crescut (+7%).

Dintre primele zece cele mai bine vândute produse cu exclusivitate de piață ca medicament orfane în UE în 2022, niciunul nu a fost comercializat de societăți cu sediul în UE. În schimb, șapte au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Datele privind vânzările de medicamente cu statut de medicamente orfane în Spațiul Economic Europeană arată o scădere dramatică pentru societățile cu sediul în UE, de la peste 40% din piață în 2012 (numai Regatul Unit reprezenta peste 50%) la mai puțin de 5 % în 2022, în timp ce SUA reprezintă în prezent aproape 70% din piață.

În prezent, medicamentele pentru terapie avansată (ATMP) reprezintă vânzări pe piața mondială de aproximativ 8 miliarde de euro. Din această sumă, 1 miliard de euro revine UE/SEE, în principal din produse comercializate de societăți cu sediul în SUA și Elveția. Restul de aproape 7 miliarde de euro provin din China (52,4%) și SUA (44,7%).

Cheltuielile cu ATMP la nivel mondial au avut o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 60 % între 2017 și 2022.

Potrivit raportului, cauzele care stau la baza decalajului competitiv emergent al UE sunt multiple

În special, aceste cauze se referă la:

– Investiții publice mai reduse și fragmentate în cercetare și dezvoltare în UE.
– Investiții private mai reduse în cercetare și dezvoltare în UE și un mediu de sprijin mai slab.
– Un cadru de reglementare lent și complex la nivelul UE.
– Apariția complexă a unui spațiu european de date privind sănătatea (EHDS).

Astfel, raportul întocmit de Mario Draghi vine cu o serie de propuneri care au drept obiectiv general să mențină și să extindă capacitatea UE de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare în domeniul produselor farmaceutice, inclusiv obținerea de către UE a poziției de lider mondial privind medicamentele pentru terapie avansată.

Propunerile vizează abordarea principalelor cauze care stau la baza deficitului de competitivitate emergent al UE în domeniul produselor farmaceutice. Aceste propuneri sunt:

– Maximizarea impactului spațiului UE de date privind sănătatea, de exemplu prin facilitarea accesului la dosarele electronice de sănătate și a partajării acestora, prin valorificarea rețelei DARWIN EU® și prin extinderea capacităților de secvențiere a genomului.

–Eficientizarea înființării și gestionării studiilor clinice multinaționale în UE pentru a face din UE un loc atractiv pentru desfășurarea cercetării și dezvoltării clinice.

– Accelerarea accesului pe piețe prin acțiuni coordonate ale agențiilor pentru medicamente, ale autorităților HTA și ale bugetelor publice în ceea ce privește orientările pentru industrie, stabilirea prețurilor și rambursarea, precum și achizițiile publice.

– Furnizarea de orientări clare și oportune privind utilizarea inteligenței artificiale în ciclul de viață al medicamentelor.

– Punerea în aplicare rapidă și completă a regulamentului privind HTA și asigurarea alocării resurselor necesare pentru a asigura furnizarea de evaluări clinice comune începând cu 2025, cu scopul de a înființa o agenție UE pe termen lung.

– Îmbunătățirea predictibilității întreprinderilor printr-un dialog continuu cu părțile interesate, bazat pe dovezi, pentru a sprijini elaborarea politicilor UE privind mecanismele de protecție pentru medicamentele noi.

– Creșterea și concentrarea investițiilor publice în cercetare și dezvoltare în UE, de exemplu prin sprijinirea unui număr de centre de inovare de talie mondială în domeniul științelor vieții pentru produse medicamentoase pentru terapie avansată (ATMP).

– Mobilizarea investițiilor private în cercetare și dezvoltare în UE și consolidarea mediului de sprijin.

– Dezvoltarea de parteneriate internaționale strategice pentru a consolida și a sprijini poziția comercială internațională a UE în domeniul produselor farmaceutice.

Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.

Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

În privința domeniului sănătății, raportul Letta constată că “până în prezent, nu există o piață unică reală pentru produsele farmaceutice“, arătând că unele autorizații de introducere pe piață pentru medicamente sunt încă acordate la nivel național și că disparitățile substanțiale în materie de cheltuieli între statele membre duc la un acces inegal la diagnostic și tratament, o problemă exacerbată de migrația în domeniul sănătății și de exodul creierelor.

În contextul celor două rapoarte, datele unor rapoarte de anul trecut ale instituțiilor europene și industriei farma arată că pacienții din România au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile. De asemenea, România rămâne țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate, speranța de viață a românilor fiind cu mult sub media europeană.