Beijing a fost desemnat oficial Capitală Mondială a Arhitecturii 2029 de UNESCO și Uniunea Internațională a Arhitecților (UIA), urmând să găzduiască unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate arhitecturii și urbanismului.

Decizia a fost aprobată de directorul general al UNESCO, Khaled El-Enany, la recomandarea Comitetului Comun pentru Capitala Mondială a Arhitecturii. Potrivit organizației, capitala Chinei a fost aleasă datorită patrimoniului său arhitectural remarcabil și modului în care reușește să îmbine conservarea clădirilor istorice cu dezvoltarea urbană sustenabilă.

UNESCO consideră că Beijing reprezintă un exemplu de integrare a patrimoniului, regenerării urbane și vieții comunitare, oferind un model pentru dezvoltarea unor orașe mai reziliente și mai prietenoase cu locuitorii. Totodată, organizația apreciază că experiența orașului poate stimula dialogul internațional privind rolul arhitecturii în îmbunătățirea calității vieții și protejarea patrimoniului.

Pe parcursul anului 2029, Beijing va organiza un amplu program de expoziții, conferințe și activități educaționale sub tema „Back to Balance” („Înapoi la echilibru”), cu accent pe relația dintre arhitectură, cultură, natură și comunități.

Titlul de Capitală Mondială a Arhitecturii este acordat o dată la trei ani orașului care găzduiește Congresul Mondial al Arhitecților. Beijing va prelua ștafeta de la Barcelona, actuala Capitală Mondială a Arhitecturii, continuând seria orașelor care au deținut acest statut, după Rio de Janeiro (2020), Copenhaga (2023) și Barcelona (2026).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#UNESCO

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.