Joi se anunță o zi critică pentru sistemul energetic al României, după ce debitul Dunării a scăzut la un nou minim istoric cu două zile mai devreme decât estimau hidrologii. Autoritățile încearcă să evite oprirea reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, care ar reduce cu aproximativ 10% producția de energie a țării.

Debitul Dunării a ajuns la doar 1.400 de metri cubi pe secundă, sub recordul negativ înregistrat în 2003 și de aproape trei ori mai mic decât media lunii august. În aceste condiții, autoritățile vor relua joi dimineață operațiunea de scufundare controlată a patru barje, menită să redirecționeze o parte din debitul fluviului spre Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Directorul centralei a declarat că, dacă operațiunea va avea succes, unitatea ar putea continua să funcționeze încă 10-11 zile. În caz contrar, reactorul 2 va trebui oprit, ceea ce ar însemna pierderea a circa 10% din producția de energie a României.

Antena 3 CNN relatează că România importă în fiecare seară, între orele 19:00 și 23:00, peste 2.200 MW de energie electrică, la unele dintre cele mai ridicate prețuri din regiune. La orele de vârf, energia importată depășește 500 de euro/MWh, iar consumul național este estimat în aceste zile la peste 7.000 MW.

În ședința de Guvern de joi urmează să fie aprobat un mecanism care permite limitarea temporară a consumului marilor companii, în cazul în care reducerea voluntară a consumului nu va fi suficientă pentru acoperirea necesarului de energie în orele de vârf.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că măsura reprezintă un mecanism de rezervă și va fi aplicată doar dacă situația o va impune.

Potrivit hidrologilor, seceta va continua și în următoarele două săptămâni, ceea ce menține presiunea asupra sistemului energetic și asupra alimentării cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cernavodă #dunăre

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.