Guvernul Belarus a anunțat oficial ridicarea restricțiilor privind importul mai multor produse agricole din Uniunea Europeană, inclusiv a cartofilor, scrie Bani.md.

Începând cu 27 mai 2025, țara va permite importul de cartofi, mere, ceapă și varză din așa-numitele „țări neprietenoase”, decizie anunțată de Serviciul de presă al Consiliului de Miniștri.

Măsura vine ca „răspuns” la creșterea recentă a taxelor vamale impuse de UE asupra produselor agricole din Belarus, dar și ca un gest de „deschidere, pace și bună vecinătate”, după cum subliniază guvernul de la Minsk. Decizia este similară cu cea prin care Belarus a introdus regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii statelor UE.

Totuși, relaxarea restricțiilor vine pe fundalul unei crize alimentare acute în Belarus: lipsa cartofilor a devenit o problemă majoră în ultimele luni. În luna mai, președintele Alexandr Lukașenko a recunoscut public dispariția cartofilor de pe rafturile magazinelor, acuzând fermierii locali că au redirecționat recoltele spre Rusia, unde prețurile sunt semnificativ mai mari.

„Oare chiar nu avem cartofi? Cartofii s-au scumpit atât de mult… Nu putem să producem suficient, să depozităm și să asigurăm populația?”, a răbufnit Lukașenko, nemulțumit de gestionarea situației.

Încă din februarie, liderul de la Minsk a cerut guvernului să intervină pentru a opri creșterea prețurilor la cartofi și a solicitat constituirea unor rezerve alimentare. Până acum, aceste măsuri nu au fost implementate eficient.

Săptămâna trecută, Lukașenko a îndemnat cetățenii să cultive cât mai mult cartofi în grădinile proprii, pentru a preveni o criză agravată de recentele înghețuri.

Problema deficitului de cartofi nu afectează doar Belarusul. Vladimir Putin a confirmat că și Rusia se confruntă cu o lipsă a acestei legume de bază, din cauza scăderii producției și a creșterii prețurilor. „Nu avem destui cartofi, am vorbit cu Alexandr Lukașenko – mi-a spus că au vândut totul în Rusia”, a declarat Putin pe 27 mai, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Supraveghere al platformei „Rusia – Țara Oportunităților”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #cartofi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.