Guvernul Belarus a anunțat oficial ridicarea restricțiilor privind importul mai multor produse agricole din Uniunea Europeană, inclusiv a cartofilor, scrie Bani.md.

Începând cu 27 mai 2025, țara va permite importul de cartofi, mere, ceapă și varză din așa-numitele „țări neprietenoase”, decizie anunțată de Serviciul de presă al Consiliului de Miniștri.

Măsura vine ca „răspuns” la creșterea recentă a taxelor vamale impuse de UE asupra produselor agricole din Belarus, dar și ca un gest de „deschidere, pace și bună vecinătate”, după cum subliniază guvernul de la Minsk. Decizia este similară cu cea prin care Belarus a introdus regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii statelor UE.

Totuși, relaxarea restricțiilor vine pe fundalul unei crize alimentare acute în Belarus: lipsa cartofilor a devenit o problemă majoră în ultimele luni. În luna mai, președintele Alexandr Lukașenko a recunoscut public dispariția cartofilor de pe rafturile magazinelor, acuzând fermierii locali că au redirecționat recoltele spre Rusia, unde prețurile sunt semnificativ mai mari.

„Oare chiar nu avem cartofi? Cartofii s-au scumpit atât de mult… Nu putem să producem suficient, să depozităm și să asigurăm populația?”, a răbufnit Lukașenko, nemulțumit de gestionarea situației.

Încă din februarie, liderul de la Minsk a cerut guvernului să intervină pentru a opri creșterea prețurilor la cartofi și a solicitat constituirea unor rezerve alimentare. Până acum, aceste măsuri nu au fost implementate eficient.

Săptămâna trecută, Lukașenko a îndemnat cetățenii să cultive cât mai mult cartofi în grădinile proprii, pentru a preveni o criză agravată de recentele înghețuri.

Problema deficitului de cartofi nu afectează doar Belarusul. Vladimir Putin a confirmat că și Rusia se confruntă cu o lipsă a acestei legume de bază, din cauza scăderii producției și a creșterii prețurilor. „Nu avem destui cartofi, am vorbit cu Alexandr Lukașenko – mi-a spus că au vândut totul în Rusia”, a declarat Putin pe 27 mai, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Supraveghere al platformei „Rusia – Țara Oportunităților”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #cartofi

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.