Lanțul de restaurante „La Plăcinte” din România, operat de compania „Lumea Gustului” SRL, a intrat în insolvență, confirmând criza care a măcinat ani la rând afacerile. Decizia de deschidere a procedurii a fost luată la cererea firmei, după ce o combinație de factori – de la pandemie, la creșterea accelerată a costurilor și lipsa refinanțărilor – a dus la acumularea unor datorii de peste 34 de milioane de lei, scrie Bani.md cu referire la profit.ro.

Printre principalele probleme care au împins rețeaua „La Plăcinte” spre colaps se numără: impactul devastator al pandemiei de COVID-19, care a redus drastic veniturile, în ciuda încercărilor de adaptare prin livrări, explozia inflației și creșterea costurilor operaționale – materii prime mai scumpe, facturi uriașe la utilități și chirii greu de susținut, scăderea veniturilor și lipsa lichidităților pentru a-și acoperi datoriile și mposibilitatea de a obține finanțare suplimentară, pe fondul neîncrederii creditorilor.

„Experiența arată că, indiferent de domeniul de activitate, nicio companie nu este complet ferită de riscurile financiare sau de contextul instabil al pieței. La fel ca în cazul unei persoane, boala nu este întotdeauna cauzată de neglijență, ci poate apărea din factori imprevizibili”, a declarat Dorin Ciobanu, administratorul judiciar provizoriu desemnat.

Datoria principală, în valoare de 28,5 milioane de lei românești, aparține fostului acționar majoritar „Trabo Plus” din Republica Moldova. Restul de creanțe sunt cerute de furnizori, parteneri comerciali și autorități fiscale.

Lanțul „La Plăcinte” mai operează doar 4 unități în București, după ce în anii anteriori a început să închidă restaurante, semnalând probleme financiare încă din 2017.

În prezent, urmează ca creditorii să decidă dacă „La Plăcinte” va încerca o reorganizare sau va fi declarat falimentul, cu vânzarea activelor și împărțirea sumelor obținute.

Soarta finală a brandului „La Plăcinte” depinde acum de un plan de redresare sau de lichidare, dar și de colaborarea responsabilă a creditorilor, a furnizorilor și a autorităților, mai spune Ciobanu.

În cazul în care se va decide deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, va fi elaborat un plan concret pentru salvarea companiei. În caz contrar, urmează lichidarea activelor și plata creditorilor, în limita sumelor disponibile.

În 2022, omul de afaceri basarabean Andrei Tranga și grupul „Trabo-Plus” din Republica Moldova, asociații companiei „Andy’s Pizza” SRL din România, care operează lanțul local de restaurante „La Plăcinte”, au decis, cu circa o săptămână înaintea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, să își cedeze participațiile la companie unei firme înregistrate în Federația Rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Tranga #La Plăcinte

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.