În cazul în care NATO va amplasa arme lângă frontiera rusă, secretarul de presă a președinției ruse, Dmitri Peskov anunță că vor fi posibile mai multe variante de contra-acțiuni ale Rusiei.

„Nu este un secret pentru nimeni că, fără îndoială, amplasarea a tot felul de tipuri de arme (ale NATO) la frontierele noastre, (arme) ce pot reprezenta o ameninţare pentru noi, va necesita adoptarea unor paşi corespunzători pentru a echilibra situaţia. Aici sunt posibile tot felul de variante”, a spus reprezentantul Kremlinului, scrie Digi24.ro

Înainte de aceasta, şeful diplomaţiei belaruse, Vladimir Makei, a declarat că Republica Belarus este gata să amplaseze pe teritoriul său arme nucleare ruse în cazul unei ameninţări din partea NATO.

Anterior, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat că Minskul îi va propune Moscovei să ia astfel de măsuri, în cazul în care NATO va amplasa arme nucleare în Polonia. Lukaşenko a declarat că are nevoie de sistemul de rachete balistice mobil Iskander, care are au rază de acţiune de până la 500 km şi pot transporta focoase convenţionale sau nucleare.

Preşedintele rus, Vladimir Putin a îndemnat NATO să înceapă negocieri pentru a oferi Rusiei garanţii de securitate sigure şi pe termen lung. Şeful statului rus a subliniat că Rusia are nevoie anume de garanţii de drept, juridice, pentru că înainte colegii occidentali nu şi-au onorat obligaţiile asumate verbal.

Acţiunile militare ale Rusiei în apropiere de Ucraina au amplificat tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar Alianţa a cerut Rusiei să nu invadeze statul vecin, fostă republică sovietică. Rusia respinge acuzaţiile că ar plănui o invazie şi susţine că răspunde la ceea ce ea consideră a fi ameninţări la adresa propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucrainei cu NATO şi a aspiraţiilor Kievului de a adera la Alianţă.

Moscova a transmis vineri, 17 decembrie, că vrea o garanţie obligatorie din punct de vedere juridic din partea NATO că organizaţia va renunţa la orice activitate în Ucraina şi în general în estul Europei.

#Kremlin #NATO #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.