În Belarus, abonații la canalele Telegram declarate drept „extremiste” vor fi cercetați penal. Printre canalele pe care autoritățile beloruse le consideră „extremiste” există numeroase canale de opoziție, acestea fiind cele care au acoperit activ cu informații despre protestele din țară după alegerile prezidențiale de acum un an.

„Distribuirea (postarea, repostarea), stocarea materialelor extremiste și abonarea la resurse extremiste sunt urmărite prin lege!” – s-a anunțat pe canalul de Telegram al Direcției principale pentru combaterea criminalității organizate (prescurtat GUBOP în Belarus).

În declarația oficială, GUBOP face trimitere la articolul 361.1 din Codul penal (acțiuni care influențează securitatea externă a Republicii Belarus sau difuzarea materialelor care conțin astfel de apeluri) care prevede până la 3 ani în închisoare, însă Direcția vorbește despre o pedeapsă cu până la 7 ani de închisoare.

GUBOP a atașat și o listă lungă de canale pe Telegram declarate ca extremiste în Belarus. În principal, s-au referit la cele de opoziție, printre care Nexta, Беларусь головного мозга și Белсат.

La câteva ore după anunț, unii abonați „au început să se dezaboneze rapid”. Spre exemplu, numărul de abonați al canalelor Nexta și TUT.by a scăzut cu 5 mii imediat și continuă să scadă.

Canalele au informat despre protestele care au izbucnit în Belarus după victoria lui Aleksandr Lukașenko la alegerile prezidențiale din august 2020. Unul dintre canalele puternice a fost Nexta (acum are mai mult de 980 de mii de abonați) în culmea protestelor a adunat sute de mii de vizualizări pentru publicațiile sale. În august anul trecut, după alegerile prezidențiale, numărul cititorilor Nexta în câteva zile a crescut de la 300 de mii la 1,8 milioane de oameni. Autoritățile au atras atenția asupra popularității acestor resurse de informații și au început să le acuze de extremism.

Extremismul în Belarus este înțeles ca activități care încalcă independența și integritatea statului, insultă un oficial guvernamental și diseminează informații false despre situația politică și socială a țării. În contextul activităților de protest, resursele media și canalele de Telegram au fost acuzate că au organizat și au chemat oameni la demonstrații, incitând la ostilitate socială și discordie.

În octombrie anul trecut, canalul Nexta a fost recunoscut ca extremist, mai târziu aceeași soartă a avut-o TUT.by și rețelele sociale ale publicației.

#Aleksandr Lukașenko #Belarus #Telegram

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.