Autoritatea Aeronautică anunță că începând cu 18 noiembrie, restricțiile de călătorie pe teritoriul Belgiei au fost actualizate. Prin urmare, Bosnia, Moldova și Ucraina au fost excluse din lista alba.

Potrivit Autorității, călătoriile (ne)esențiale sunt permise în Belgia pentru următoarele persoane:

persoane care au cetăţenia unui stat membru UE sau Schengen;
sunt rezidenți ai țărilor terțe care dețin un permis de ședere valabil eliberat de un stat Schengen sau o viză valabilă de tip D;
persoanele care nu au obligația de a deține viză nu trebuie să mai dețină un „Certificat de călătorie esențial – eliberat de ambasada/consulatul Belgiei”.

Nu mai există restricții specifice de călătorie pentru persoanele care își au reședința principală într-o țară inclusă în „lista albă”.

„Călătoriile esențiale în Belgia sunt permise, dar aceste persoane trebuie să dețină: viza eliberată după 18 martie 2020 de ambasada/consulatul Belgiei, viza eliberată înainte de 18 martie 2020 de către ambasada/consulatul Belgiei și un „Certificat de călătorie esențial – eliberat de ambasada/consulatul Belgiei”, „Certificat de călătorie esențial – eliberat de ambasada Belgiei”: persoane care nu sunt supuse cerințelor de viză (tipul de viză C), viza C valabilă eliberată de un alt stat Schengen – ședere în Belgia – și un „Certificat de călătorie esențial – eliberat de ambasada/consulatul Belgiei”, viza C valabilă eliberată de un alt stat Schengen – tranzit prin Belgia – și o notă verbală de la ambasada statului membru respectiv sau cu dovada individualizată din partea autorităților respective”, se mai arată în comunicatul Autorității.

NOTĂ! Nu este necesar un certificat de călătorie esențial, dacă este clar din actele pe care le deține pasagerul că călătoria este esențială. De exemplu: navigatori (cartea marinarilor), tranzit pasageri (bilet de avion), diplomați în exercitarea funcțiilor lor (pașaport diplomatic).

La îmbarcare pasagerii trebuie să prezinte:

Certificatul de vaccinare – un certificat digital de vaccinare COVID din UE sau un certificat de vaccinare eliberat de o țară terță non-UE, considerată echivalentă de către Comisia Europeană, în baza actelor de punere în aplicare SAU de către Belgia în baza acordurilor bilaterale, dovedind că toate dozele prevăzute în prospect împotriva virusului SARS-Cov-2 au fost administrate timp de cel puțin două săptămâni și că vaccinul este listat pe site-ul https://www.infocoronavirus.be/en/ al Serviciului Public Federal de Sănătate, Siguranța Lanțului Alimentar și Mediu inconjurator;
testul PCR negativ realizat cu cel mult 72 de ore înainte de îmbarcare sau un test antigen realizat în laborator cu cel mult 36 de ore până la intrarea în Belgia, prezentat în limbile olandeză, franceză, germană sau engleză;
dovada vaccinarii Covid 19 ( dupa 14 zile de la administrare a ultimei doze ) a unui vaccin aprobat în EU. Se accepta vaccinurile: BioNtech Pfizer, Moderna, Astra Zeneca și Johnson & Johnson;
dovada unei infectări anterioare cu virusul SARS-CoV-2, bazată pe o testare de laborator (PCR, PoC PCR sau alte metode de amplificare a acidului nucleic) care a fost efectuată cu cel puțin 28 de zile anterior calatoriei, dar nu mai mult de 6 luni pâna la călătorie);
Copiii de pâna la 12 ani sunt exceptati de la prezentarea testului RT-PCR.

#alerta de calatorie #Belgia #restrictii actualizate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.