Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat faptul că se opune „ferm” încheierii războiului din Fâșia Gaza, enclava palestiniană care este în continuare bombardată, în timp ce a avut loc o reuniune a cabinetului său de război pe fondul unor eforturi diplomatice intense pentru a se ajunge la un armistițiu.

La Tel Aviv și în centrul Israelului, sirenele de raid aerian au răsunat duminică după-amiază pentru prima dată în ultimele luni. Armata israeliană a raportat opt rachete lansate din Rafah, oraș din sudul extrem al teritoriului palestinian, unde trupele sale desfășoară operațiuni începând din 7 mai pentru a distruge ultimele batalioane ale Hamas, gruparea islamistă militantă cu care se află în război de aproape opt luni.

În Fâșia Gaza, raidurile aeriene și tirurile de artilerie au vizat în special Rafah, în pofida deciziei luate vineri de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care a ordonat Israelului să își suspende operațiunile în acest sector, esențial pentru intrarea ajutorului umanitar.

În ultimele 24 de ore, alte cel puțin 81 de decese au fost înregistrate pe teritoriul enclavei palestiniene, potrivit Ministerului Sănătății, controlat de Hamas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Presiunea asupra Israelului crește pe zi ce trece, comentează agenția franceză de știri. Un oficial israelian de rang înalt a declarat pentru AFP că o reuniune a cabinetului de război a fost programată duminică seară, pentru a se discuta despre eforturile pentru eliberarea ostaticilor ținuți în continuare captivi în Gaza, după asaltul Hamas din 7 octombrie anul trecut, care a declanșat războiul.

Netanyahu invocă „atrocitățile” din 7 octombrie

Atacurile comise pe teritoriul israelian de către comandourile Hamas infiltrate din Fâșia Gaza s-a soldat cu moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanț realizat de AFP pe baza datelor oficiale israeliene.

În acea zi, 252 de persoane au fost luate ostatice și duse în Gaza. După un armistițiu în noiembrie care a dus la eliberarea a aproximativ o sută dintre ele, 121 de oameni sunt încă ținuți captivi în Gaza, dintre care 37 au murit, potrivit armatei israeliene.

Ca răspuns, armata israeliană a lansat o ofensivă totală în teritoriul palestinian, care s-a soldat cu cel puțin 35.984 de morți, în principal civili, femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas, mișcare catalogată drept teroristă de Israel, Statele Unite și Uniunea Europeană.

După mai mult de 230 de zile de război, eforturile internaționale continuă pentru a se ajunge la un armistițiu între Israel și Hamas, care a preluat puterea în Gaza în 2007.

Cu puțin timp înainte de reuniunea Cabinetului de război de duminică de la Tel Aviv, Netanyahu l-a acuzat pe liderul Hamas din teritoriile palestiniene, Yahya Sinwar, că acesta „continuă să ceară încetarea războiului, retragerea IDF (armata israeliană, n.r.) din Fâșia Gaza și lăsarea intactă a Hamas, pentru ca el să poată săvârși din nou și din nou atrocitățile din 7 octombrie”, a precizat biroul de presă al premierului, într-un comunicat, adăugând că Netanyahu „se opune cu fermitate acestui lucru”.

La începutul lunii mai, discuțiile indirecte dintre Israel și mișcarea palestiniană, mediate de Qatar, Egipt și Statele Unite, nu au reușit să ducă la încheierea unui acord de armistițiu legat de eliberarea ostaticilor și a deținuților palestinieni aflați în închisorile din Israel.

#Benjamin Netanyahu #Israel #razboi

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.