Rolul extins al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sectorul bancar din Moldova în perioada în care se comitea frauda bancară ridică întrebări serioase față de această instituție financiară internațională (IFI), susțin autorii raportului „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), scrie mold–street.com.

„Deosebit de îngrijorătoare este deținerea calității de acționar în bănci în perioadele critice, când a avut loc frauda bancară la scară largă și spălarea de bani”, se constată în raportul „Republica Offshore” al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), dedicat analizei factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova.

Practici dubioase și tranzacții cu Plahotniuc și Șor

Potrivit autorilor este greu de imaginat că personalul BERD nu era conștient de unele dintre practicile predominante, extrem de dubioase.

„BERD deținea acțiuni în Victoriabank și avea acorduri extinse de creditare pentru bănci pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii. Unii acționari deposedați consideră BERD drept complice la spălarea banilor, după ce au achiziționat acțiuni aflate în litigiu de la o companie din Cipru, deținută de Plahotniuc și Șor”, se precizează în raport.

Este vorba de tranzacția din ianuarie 2018, când BERD și cu Banca Transilvania au cumpărat 39,2% din capitalul Victoriabank de la firma Insidown LTD din Cipru, „deținută de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.

De ce organizații precum BERD și IFC, dețin cote în bănci din Moldova prin intermediul unor firme din Cipru?

Autorii susțin că BERD investise din anul 2000 în capitalul acestei bănci și a fost pe larg implicată în sectorul bancar din Moldova, oferind credite de milioane de dolari către Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbancă și FinComBank pentru a susține împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

În context cercetătorii de la CCIA susțin că BERD împreună cu Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Băncii Mondiale au preferat să intre în 2000 în capitalul Victoriabank prin intermediul unor firme din Cipru.

„Având în vedere riscul sporit al regiunii respective, apare întrebarea: de ce organizațiile internaționale, cum ar fi IFC și BERD, păstrează cote de participare în băncile moldovenești prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru?”, se întreabă autorii studiului.

Investigarea „eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”

Potrivit studiului „nu este clar ce verificări sau evaluări au fost realizate cu privire la împrumuturile specifice care au fost acordate. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la fraudă și a acțiunilor despre investigarea semnalelor de alarmă ar fi putut duce la o intervenție mai robustă din partea BERD”.

Autorii susțin că BERD ar trebui ca în următoarele 12 luni să facă o revizuire a practicilor sale în Moldova și recomandă instituiției „să finanțeze o evaluare externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție”.

BERD: Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile IFI pentru curățarea sectorului bancar

Un oficial BERD a declarat pentru Mold–Street.com că instituția pe care o reprezintă „nu are niciun comentariu, cu excepția faptului că, comisia nu a solicitat participarea sau comentariul BERD înainte de a-și publica concluziile”.

„Raportul nu reflectă în mod obiectiv eforturile productive comune ale instituțiilor financiare internaționale, care au ajutat autoritățile moldovenești să curețe și să revigoreze sectorul bancar în urma infamei fraude bancare. Vom contacta comisia pentru a contribui la realizarea unei analize obiective a rolului istoric al IFI, pentru a trage concluzii fundamentate și pentru a face recomandări relevante și concentrate, care vor aduce cu adevărat beneficii economiei moldovenești”, a precoizat pentru Mold–Street.com oficialul BERD.

Menționăm că BERD este în prezent acționar majoritar la două bănci din Republica Moldova: Maib și Victoriabank.

#BERD #offshore #Plahotniuc #sistemul bancar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.