Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a numit-o pe Catarina Bjorlin Hansen în calitate de director pentru oficiul din Republica Moldova al instituției. Noul director își va începe activitatea la începutul lunii septembrie.

„Sunt încântată să conduc operațiunile Băncii în Moldova, țară care joacă un rol geostrategic important în portofoliul BERD. În timpul mandatului meu, mă voi axa pe impulsionarea investițiilor care să ajute Moldova să depășească provocările economice și să promoveze legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, a declarat Catarina Bjorlin Hansen.

De origine suedeză, Bjorlin Hansen este în prezent directorul regional al oficiului BERD pentru Caucaz, cu sediul la Tbilisi. Ea are în spate o experiență de peste 20 de ani în domeniul bancar și a ocupat diverse funcții de conducere în cadrul BERD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Catarina Bjorlin Hansen o succede pe Angela Sax, care a condus afacerile BERD în Moldova din 2018. În timpul mandatului Angelei Sax, BERD și-a mărit în mod considerabil creditele în Moldova, înregistrând un record istoric de 525 de milioane de euro în 2022.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare rămâne un investitor important pentru Republica Moldova. Până în prezent, Banca a investit peste 2 miliarde de euro în țara noastră, prin inermediul a 166 de proiecte.

#BERD #director #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.