Joe Biden a anunţat că nu va mai candida pentru realegerea în funcţia de preşedinte al Statelor Unite la alegerile din noiembrie şi a susţinut-o pe vicepreşedinta Kamala Harris să candideze în locul său. Liderii europeni s-au grăbit să reacţioneze la această veste prin postări pe reţelele sociale, relatează POLITICO.

Reacţiile lor se pot împărţi în trei mari categorii: cei care l-au lăudat pe Biden pentru decizia sa, cei care au folosit momentul pentru a-şi exprima încrederea în candidatul republican la preşedinţie Donald Trump şi cei care păreau să se bucure pur şi simplu că pot împărtăşi online faptul că trăiesc un moment atât de important, scrie POLITICO.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat pe X:

„Prietenul meu Joe Biden a realizat multe: pentru ţara sa, pentru Europa, pentru lume. Datorită lui, cooperarea transatlantică este strânsă, NATO este puternică şi SUA este un partener bun şi de încredere pentru noi. Decizia sa de a nu mai candida merită respect”.

Premierul polonez Donald Tusk l-a lăudat şi el pe Biden pe X:

„Aţi luat multe decizii dificile datorită cărora Polonia, America şi lumea sunt mai sigure, iar democraţia mai puternică. Ştiu că aţi fost condus de aceleaşi motivaţii atunci când v-aţi anunţat decizia finală. Probabil cea mai dificilă decizie din viaţa dumneavoastră”.

Premierul Regatului Unit, Keir Starmer, a declarat că respectă decizia lui Biden, adăugând pe X:

„Ştiu că, aşa cum a făcut de-a lungul carierei sale remarcabile, el va fi luat decizia pe baza a ceea ce crede că este cel mai bine pentru poporul american”.

Premierul ceh Petr Fiala a scris pe Twitter:

„Este, fără îndoială, decizia unui om de stat care şi-a servit ţara timp de decenii. Este un pas responsabil şi dificil din punct de vedere personal, dar este cu atât mai valoros. Ţin pumnii pentru SUA, pentru ca un preşedinte bun să iasă dintr-o competiţie democratică între doi candidaţi puternici şi egali”.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a mers mai departe într-o postare pe Instagram, mulţumindu-i lui Biden pentru serviciile sale şi dezvăluind o figurină a Kamalei Harris, despre care mărturiseşte că stă pe biroul său din Bruxelles.

CRITICII LUI BIDEN

Nigel Farage, liderul Partidului ReformEI din Marea Britanie şi un personaj controversat, a scris într-o postare pe X:

„Am prezis că acest lucru se va întâmpla încă septembrie 2023. Oricine ar fi ales, Trump va câştiga în noiembrie”, prezice el.

Maximilian Krah, unul dintre principalii deputaţi europeni ai partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a scris pe Twitter: „Nici acest lucru nu îl va opri pe Trump”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care joacă adesea rolul de câine de atac al Kremlinului, demisia lui Biden nu este suficientă. Ea a scris pe Telegram:

„Următorul pas după declaraţia scrisă a lui Biden cu privire la retragerea sa din cursa electorală ar trebui să fie o anchetă privind complotul dintre mass-media americane şi anumite cercuri politice pentru a ascunde adevărul despre starea sa mintală, (pentru) a manipula opinia publică în beneficiul unui partid politic”.

Preşedintele leton Edgars Rinkēvičs a fost printre primii care au reacţionat public, afirmând într-un tweet: „Politica nu a fost niciodată mai interesantă”.

#alegeri #Biden #președinte SUA

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.