Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Biden s-a retras din cursa prezidenţială. Care au fost primele reacţii din partea liderilor europeni

22 Iul. 2024, 07:17
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
22 Iul. 2024, 07:17 // În Lume //  Redacția Realitatea

Joe Biden a anunţat că nu va mai candida pentru realegerea în funcţia de preşedinte al Statelor Unite la alegerile din noiembrie şi a susţinut-o pe vicepreşedinta Kamala Harris să candideze în locul său. Liderii europeni s-au grăbit să reacţioneze la această veste prin postări pe reţelele sociale, relatează POLITICO.

Reacţiile lor se pot împărţi în trei mari categorii: cei care l-au lăudat pe Biden pentru decizia sa, cei care au folosit momentul pentru a-şi exprima încrederea în candidatul republican la preşedinţie Donald Trump şi cei care păreau să se bucure pur şi simplu că pot împărtăşi online faptul că trăiesc un moment atât de important, scrie POLITICO.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat pe X:

„Prietenul meu Joe Biden a realizat multe: pentru ţara sa, pentru Europa, pentru lume. Datorită lui, cooperarea transatlantică este strânsă, NATO este puternică şi SUA este un partener bun şi de încredere pentru noi. Decizia sa de a nu mai candida merită respect”.

Premierul polonez Donald Tusk l-a lăudat şi el pe Biden pe X:

„Aţi luat multe decizii dificile datorită cărora Polonia, America şi lumea sunt mai sigure, iar democraţia mai puternică. Ştiu că aţi fost condus de aceleaşi motivaţii atunci când v-aţi anunţat decizia finală. Probabil cea mai dificilă decizie din viaţa dumneavoastră”.

Premierul Regatului Unit, Keir Starmer, a declarat că respectă decizia lui Biden, adăugând pe X:

„Ştiu că, aşa cum a făcut de-a lungul carierei sale remarcabile, el va fi luat decizia pe baza a ceea ce crede că este cel mai bine pentru poporul american”.

Premierul ceh Petr Fiala a scris pe Twitter:

„Este, fără îndoială, decizia unui om de stat care şi-a servit ţara timp de decenii. Este un pas responsabil şi dificil din punct de vedere personal, dar este cu atât mai valoros. Ţin pumnii pentru SUA, pentru ca un preşedinte bun să iasă dintr-o competiţie democratică între doi candidaţi puternici şi egali”.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a mers mai departe într-o postare pe Instagram, mulţumindu-i lui Biden pentru serviciile sale şi dezvăluind o figurină a Kamalei Harris, despre care mărturiseşte că stă pe biroul său din Bruxelles.

CRITICII LUI BIDEN

Nigel Farage, liderul Partidului ReformEI din Marea Britanie şi un personaj controversat, a scris într-o postare pe X:

„Am prezis că acest lucru se va întâmpla încă septembrie 2023. Oricine ar fi ales, Trump va câştiga în noiembrie”, prezice el.

Maximilian Krah, unul dintre principalii deputaţi europeni ai partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a scris pe Twitter: „Nici acest lucru nu îl va opri pe Trump”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care joacă adesea rolul de câine de atac al Kremlinului, demisia lui Biden nu este suficientă. Ea a scris pe Telegram:

„Următorul pas după declaraţia scrisă a lui Biden cu privire la retragerea sa din cursa electorală ar trebui să fie o anchetă privind complotul dintre mass-media americane şi anumite cercuri politice pentru a ascunde adevărul despre starea sa mintală, (pentru) a manipula opinia publică în beneficiul unui partid politic”. 

Preşedintele leton Edgars Rinkēvičs a fost printre primii care au reacţionat public, afirmând într-un tweet: „Politica nu a fost niciodată mai interesantă”.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 14:05 // Slider //  Ana Panaguța

Nava cargo rusă Sparta II, lovită sâmbătă, 21 noiembrie, de două drone în Golful Finlandei, este supusă sancţiunilor americane şi aparţine unei companii care furnizează servicii logistice Ministerului rus al Apărării. Autorităţile finlandeze consideră probabilă implicarea Ucrainei în atac, dar nu au stabilit motivul pentru care a fost vizată nava, transmite news.ro.

Sparta II, o navă de 121 de metri sub pavilion rusesc, aparţine companiei Oboronlogistika, inclusă pe lista sancţiunilor americane. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, compania are legături cu sectorul militar rus, iar pe propriul site precizează că furnizează servicii logistice Ministerului Apărării.

Comandantul Gărzii de Frontieră finlandeze, Ilja Iljin, a declarat că autorităţile nu au informaţii confirmate despre încărcătura navei, dar nu exclud posibilitatea ca aceasta să transporte materiale militare.

Cei 16 membri ai echipajului au abandonat nava în bărci de salvare, fiind ulterior preluaţi de o altă navă rusească. Potrivit autorităţilor finlandeze, marinarii se îndreaptă spre Rusia.

Incendiul de la bord  nu a fost încă stins, iar nava se afla ancorată în apele teritoriale finlandeze. Finlanda coordonează operaţiunile de salvare, însă autorităţile nu exclud posibilitatea ca epava să fie remorcată ulterior în Rusia.

Helsinki a introdus restricţii temporare de navigaţie şi zbor în estul Golfului Finlandei, pentru protejarea populaţiei şi facilitarea intervenţiilor autorităţilor. În timpul operaţiunilor de salvare, un elicopter rusesc ar fi încălcat pentru scurt timp spaţiul aerian finlandez.

Avioane de luptă suedeze, aflate sub comandament finlandez, au participat la misiunile de protejare a integrităţii teritoriale a Finlandei şi NATO. Estonia a trimis, la rândul său, o navă militară pentru a sprijini operaţiunile de salvare, stingere a incendiului şi prevenire a poluării.

„Războiul se extinde în zonele noastre învecinate”, a avertizat premierul finlandez Petteri Orpo, precizând că Ucraina are dreptul să lupte împotriva agresorului.

Purtătorul de cuvânt al forţelor armate finlandeze, Aki-Mauri Huhtinen, a declarat că Ucraina se află probabil în spatele atacului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta incidentul.

Potrivit datelor LSEG, Sparta II plecase vineri din Sankt Petersburg şi se îndrepta spre exclava rusă Kaliningrad. Nava a fost atacată în apele internaţionale, la vest de insula rusă Gogland, înainte de a deriva în apele Finlandei.

Incidentul survine la aproximativ o săptămână după ce armata finlandeză a detectat un atac asupra unei nave militare ruseşti în aceeaşi regiune, în timpul unui val de atacuri ucrainene cu drone asupra regiunii Leningrad.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!