Ex-ministrul Energiei Victor Parlicov a revenit miercuri, 11 decembrie curent, în atenția moldovenilor cu o nouă postare prin care a ținut să sublinieze din nou că instituția pe care a condus-o nu poartă răspundere pentru ratarea achizițiilor de gaze la cele mai bune prețuri. Se întâmplă pe fundalul distribuirii compensațiilor și revoltei printre beneficiari privind criteriile de acordare a sumelor între 300-800 de lei, dar și excluderea unora ca cetățeni non-vulnerabili.

Fostul oficial a reiterat că a recomandat „Energocom” să fie făcute achiziții de gaze naturale încă din februarie, când erau cele mai joase prețuri din ultimii ani, și puteau substitui gazele scumpe depozitate în Ucraina cu gaze ieftine procurate de pe piață. În următoarea ordine de idei, a făcut o adresare indirectă către prim-ministrul Dorin Recean care l-a revocat din funcție.

„În spațiul informațional continuă să se inoculeze ideea că responsabilitatea pentru ratarea achizițiilor de gaze la cele mai bune prețuri o poartă Ministerul Energiei. Dacă la început a fost vorba de ”scurgerea” unor elemente din procesul-verbal din 6 august, grijuliu subliniate și scoase din context, ulterior acestui proces s-au alăturat multe și diverse personaje – de la ceea ce se numește “сливной бачок” până la foști prim-miniștri, care au coborât la nivelul “nu cunosc, dar condamn”, dar și politicieni “atotștiutori”, care merg mai departe și afirmă că am dat și o scrisoare secretizată prin care am interzis “Moldovagaz” să procure gaze pentru întreg sezonul! Este o minciună și face parte dintr-o campanie mai largă de sustragere a atenției de la cei real responsabili de achizițiile de gaze, iar în spatele acestui “cor” se simte mâna unui dirijor. Îndemn pe cel care a făcut declarația, și care a făcut rost până și de “raportul Kroll”, să publice scrisoarea despre care a vorbit. Și ca să nu se chinuie s-o caute la “secrete”, declar public că nu am avut vreo corespondență “secretizată” cu Moldovagaz – toată corespondența între noi a fost fără parafe”, a asigurat fostul ministru al Energiei în postarea sa.

„Reiterez, Ministerul Energiei nu cumpără și nu vinde gaze naturale și afirm cu toată responsabilitatea că nu doar nu am interzis achiziționarea de gaze la prețuri bune, dar dimpotrivă, am recomandat “Energocom” să fie făcute aceste achiziții încă din februarie, când aveam cele mai joase prețuri din ultimii ani, și puteam substitui gazele scumpe depozitate în Ucraina cu gaze ieftine procurate de pe piață. Apropo, în conferința de presă din 5 decembrie, Dl Prim-ministru a solicitat demisia a trei persoane în legătură cu situația din sectorul energetic: Victor Parlicov, Ministru al energiei, Victor Bînzari, director general interimar al Energocom, și Sergiu Tofilat, membru în Consiliul de observatori al Moldovagaz. Eu am fost revocat din funcția de Ministru în aceeași zi, Sergiu Tofilat și-a depus mandatul pe 9 decembrie, iar Victor Bînzari își continuă activitatea la Energocom. Aparent, e mai simplu să demiți un Ministru decât un Director interimar al unei întreprinderi cu capital de stat”, a conchis el.

Amintim că, pe 5 decembrie, Dorin Recean l-a revocat din funcție pe Victor Parlicov. De asemenea, a solicitat demisia directorului „Energocom”, Victor Bînzari, și a membrului Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. L-a numit pe Constantin Borosan secretar de stat responsabil de procesele administrative la Ministerul Energiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce spune legea? Prevederea care îi permite lui Recean să combine funcția de premier și ministru al Energiei

#Dorin Recean #energie #gaze naturale #Victor Parlicov

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar