Biserica Ortodoxă din Ucraina trece la noul calendar începând cu toamna care vine, or atunci când începe anul bisericesc. Această decizie, în special, va schimba data sărbătoririi Crăciunului, scrie presa locală cu referire la anunțul făcut miercuri, 24 mai curent, de administrația instituției religioase pe rețelele sociale.

„La sinod, au decis să treacă la Noul calendar Gregorian de la 1 septembrie 2023. Totodată, parohiile și mănăstirile pot folosi calendarul vechi dacă doresc. În special, acum, Crăciunul în Ucraina va fi sărbătorit pe 25 decembrie și nu pe 7 ianuarie”, scrie presa țării vecine.

Astfel, majoritatea creștinilor ucraineni vor ține sărbătorile religioase conform calendarului gregorian. Crăciunul, de exemplu, va fi sărbătorit pe 25 decembrie, în loc de 7 ianuarie, iar Sfântul Nicolae – pe 6 decembrie, în loc de 19 decembrie, în timp ce Boboteaza va fi sărbătorită pe 6 ianuarie, în loc de 18 ianuarie.

Totuși, data sărbătoririi Paștelui și a altor câteva sărbători nu se va schimba.

De ce a apărut alegerea – 25 decembrie sau 7 ianuarie?

Inițial, exista o opinie că data sărbătoririi Crăciunului – 25 decembrie sau 7 ianuarie – a fost aleasă în funcție de denominația creștină. Adică, catolicii au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie, iar ortodocșii pe 7 ianuarie. Dar este departe de asta. Separarea în date este de fapt condiționată – datorită utilizării unor calendare diferite – Gregorian și Iulian, deși data sărbătorii este de fapt aceeași.

Cu o vigoare reînnoită, discuțiile despre data sărbătoririi Crăciunului în Ucraina s-au reluat după invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.

„În prezent, calendarul iulian este văzut ca fiind asociat cu cultura bisericească rusă. La urma urmei, acele Biserici care susțin Biserica noastră locală folosesc calendarul modern (noul iulian), în timp ce oponenții și, în primul rând, Biserica Ortodoxă Rusă, aderă la calendarul vechi,” explică Biserica.

Calendar nou: datele la care sărbătorile se vor modifica

În legătură cu trecerea la noul calendar, se vor schimba și datele altor sărbători, în special Boboteaza (6 ianuarie) și Ziua Sfântului Nicolae (6 decembrie), dar acest lucru nu se aplică pentru Paște.

Crăciun – 25 decembrie în loc de 7 ianuarie;
Catedrala Sfintei Fecioare Maria – 26 decembrie în loc de 8 ianuarie;
Ziua Sf. Melania (popular Seara generoasa, Malanki) – 31 decembrie în loc de de 13 ianuarie;
Sfântul Vasile cel Mare – 1 ianuarie în loc de 14 ianuarie;
Botezul Domnului – 6 ianuarie în loc de 19 ianuarie;
Prezentarea Domnului – 2 februarie în loc de 15 februarie;
Buna Vestire a Fecioarei Maria – 25 martie în loc de 7 aprilie;
Nașterea lui Ioan Botezătorul (dintre popor Ivan Kupala) – 24 iunie în loc de 7 iulie;
Schimbarea la Față a Domnului – 6 august în loc de 19 august;
Adormirea Maicii Domnului – 15 august în loc de 28 august;
Nașterea Preasfintei Maicii Domnului – 8 septembrie în loc de 21 septembrie;
Ocrotirea Preasfintei Maicii Domnului – 1 octombrie în loc de 14 octombrie.
Andrei cel Primul Chemat – 30 noiembrie în loc de 13 decembrie;
Nicolae Făcătorul de Minuni – 6 decembrie în loc de 19 decembrie.

#biserica #calendar #sarbatori #Ucraina

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu oficialii sloveni despre parcursul european al Republicii Moldova și reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întâlnirile au avut loc în cadrul vizitei sale de lucru pe care Grosu o efectuează în Slovenia.

Șeful Parlamentului s-a întâlnit cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Potrivit lui Grosu, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Toamna aceasta este o perioadă foarte importantă pentru noi: urmează să adoptăm circa 200 de proiecte care ne vor apropia și mai mult de standardele europene și de obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu.

Ulterior, președintele Parlamentului s-a întâlnit cu vicepreședintele Adunării Naționale a Sloveniei, Danijel Krivec. Cei doi au discutat despre rolul parlamentelor în procesul de aderare și despre cooperarea dintre instituțiile celor două țări.

Igor Grosu a subliniat că experiența Sloveniei este importantă pentru Republica Moldova. Potrivit lui, Slovenia a folosit procesul de aderare la UE pentru a-și reforma și moderniza instituțiile, reușind să se integreze în Uniunea Europeană.

Grosu a mulțumit autorităților slovene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și a menționat că susținerea unei țări care a trecut printr-un parcurs similar este deosebit de importantă pentru Chișinău.