Biserica Ortodoxă a Ucrainei trece la alt calendar. Ucrainenii creștini vor sărbători Crăciunul deja doar pe stil nou

Biserica Ortodoxă din Ucraina trece la noul calendar începând cu toamna care vine, or atunci când începe anul bisericesc. Această decizie, în special, va schimba data sărbătoririi Crăciunului, scrie presa locală cu referire la anunțul făcut miercuri, 24 mai curent, de administrația instituției religioase pe rețelele sociale.

„La sinod, au decis să treacă la Noul calendar Gregorian de la 1 septembrie 2023. Totodată, parohiile și mănăstirile pot folosi calendarul vechi dacă doresc. În special, acum, Crăciunul în Ucraina va fi sărbătorit pe 25 decembrie și nu pe 7 ianuarie”, scrie presa țării vecine.

Astfel, majoritatea creștinilor ucraineni vor ține sărbătorile religioase conform calendarului gregorian. Crăciunul, de exemplu, va fi sărbătorit pe 25 decembrie, în loc de 7 ianuarie, iar Sfântul Nicolae – pe 6 decembrie, în loc de 19 decembrie, în timp ce Boboteaza va fi sărbătorită pe 6 ianuarie, în loc de 18 ianuarie.

Totuși, data sărbătoririi Paștelui și a altor câteva sărbători nu se va schimba.

De ce a apărut alegerea – 25 decembrie sau 7 ianuarie?

Inițial, exista o opinie că data sărbătoririi Crăciunului – 25 decembrie sau 7 ianuarie – a fost aleasă în funcție de denominația creștină. Adică, catolicii au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie, iar ortodocșii pe 7 ianuarie. Dar este departe de asta. Separarea în date este de fapt condiționată – datorită utilizării unor calendare diferite – Gregorian și Iulian, deși data sărbătorii este de fapt aceeași.

Cu o vigoare reînnoită, discuțiile despre data sărbătoririi Crăciunului în Ucraina s-au reluat după invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.

„În prezent, calendarul iulian este văzut ca fiind asociat cu cultura bisericească rusă. La urma urmei, acele Biserici care susțin Biserica noastră locală folosesc calendarul modern (noul iulian), în timp ce oponenții și, în primul rând, Biserica Ortodoxă Rusă, aderă la calendarul vechi,” explică Biserica.

Calendar nou: datele la care sărbătorile se vor modifica

În legătură cu trecerea la noul calendar, se vor schimba și datele altor sărbători, în special Boboteaza (6 ianuarie) și Ziua Sfântului Nicolae (6 decembrie), dar acest lucru nu se aplică pentru Paște.

Crăciun – 25 decembrie în loc de 7 ianuarie;
Catedrala Sfintei Fecioare Maria – 26 decembrie în loc de 8 ianuarie;
Ziua Sf. Melania (popular Seara generoasa, Malanki) – 31 decembrie în loc de de 13 ianuarie;
Sfântul Vasile cel Mare – 1 ianuarie în loc de 14 ianuarie;
Botezul Domnului – 6 ianuarie în loc de 19 ianuarie;
Prezentarea Domnului – 2 februarie în loc de 15 februarie;
Buna Vestire a Fecioarei Maria – 25 martie în loc de 7 aprilie;
Nașterea lui Ioan Botezătorul (dintre popor Ivan Kupala) – 24 iunie în loc de 7 iulie;
Schimbarea la Față a Domnului – 6 august în loc de 19 august;
Adormirea Maicii Domnului – 15 august în loc de 28 august;
Nașterea Preasfintei Maicii Domnului – 8 septembrie în loc de 21 septembrie;
Ocrotirea Preasfintei Maicii Domnului – 1 octombrie în loc de 14 octombrie.
Andrei cel Primul Chemat – 30 noiembrie în loc de 13 decembrie;
Nicolae Făcătorul de Minuni – 6 decembrie în loc de 19 decembrie.

#sarbatori #calendar #biserica #Ucraina

„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!”, „N-ai să reușești niciodată așa cum ești acum!” sau „De ce nu poți fi ca X?”. Poate că aceste expresii nu vă sunt străine. Mulți dintre părinți se pot surprinde spunând astfel de fraze copiilor în momente de nervi sau frustrare. Și, deși ele par inofensive sau „meritate” la momentul respectiv, adevărul este că ele pot lăsa răni adânci, greu de reparat.

Iată zece dintre cele mai utilizate fraze care pot răni sentimentele copiilor:

„Numai prostii faci!”. Utilizarea cuvântului „numai” sugerează unui copil faptul că niciodată nu face ceea ce este bine/corect, descurajându-l să încerce activități noi de teama eșecului și a criticii.
„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!” Această expresie transmite frustrare și nerăbdare, făcând copilul să se simtă incapabil sau nepriceput, ceea ce poate diminua motivația de a coopera.
„Nu mai plânge, ești bine”. Spunând asta, minimalizăm emoțiile copilului, făcându-l să se simtă rușinat pentru că își exprimă sentimentele și învățându-l să le reprime în loc să le gestioneze sănătos.
„Nu mai fi atât de dramatic!”. Această expresie poate diminua importanța trăirilor copilului, sugerând că reacțiile sale sunt exagerate și că problemele sale nu merită atenție, ceea ce poate duce la sentimente de izolare.
„De ce nu poți fi ca fratele/sora ta?” Compararea cu un frate sau o soră poate face copilul să se simtă inadecvat, generând gelozie și scăderea stimei de sine, deoarece simte că nu este suficient de bun așa cum este.
„Am făcut totul pentru tine!” Această afirmație poate induce copilului un sentiment de vinovăție sau datorie, sugerând că nevoile sale sunt o povară și conducând la resentimente față de sine și față de părinte.
„Aș fi preferat să nu te fi născut…” O astfel de afirmație este extrem de dureroasă și poate afecta profund sentimentul de valoare personală al copilului, făcându-l să se simtă nedorit și neiubit, cu efecte emoționale de durată.
„Nu mânca asta, o să te îngrași!” Această remarcă poate conduce la probleme legate de imaginea corporală, învățând copilul să se teamă de mâncare în loc să înțeleagă alegerile sănătoase, ceea ce poate genera anxietate legată de alimentație.
„Ai făcut bine, dar puteai mai bine”. Deși încurajarea îmbunătățirii este importantă, această afirmație poate fi percepută ca o critică, făcând copilul să simtă că eforturile sale nu sunt niciodată suficiente, afectându-i încrederea în sine.
„Cât timp trăiești sub acoperișul meu, urmezi regulile mele!”. Deși stabilirea regulilor este esențială, această frază poate părea autoritară, făcând copilul să se simtă lipsit de putere și generând resentimente, în loc să promoveze cooperarea și înțelegerea în familie.

Ce putem face diferit?

Identificați sursa nervilor. Dacă ați avut o zi grea, luați-vă câteva momente de pauză înainte să reacționați. Încercați să nu descărcați frustrarea pe copil, care nu este cauza problemei.
Alegeți-vă cuvintele cu grijă. În loc de „Ești leneș!”, spuneți „Cum pot să te ajut să termini ceea ce ai de făcut?”. Este important să corectăm comportamentul, nu să criticăm persoana copilului.
Îmbrățișați greșeala ca oportunitate de învățare. Dacă ați spus ceva dur, nu vă fie teamă să recunoașteți greșeala. „Îmi pare rău că am spus asta. Nu am vrut să te rănesc. Mă simt stresat, dar asta nu e o scuză.” Acest model îi învață pe copii că și adulții greșesc și că își pot asuma responsabilitatea.
Practicați empatia. Puneți-vă în locul copilului. Cum v-ați fi simțit dacă cineva v-ar fi spus aceleași lucruri când erați mic? Această reflecție vă poate ajuta să ajustați tonul și mesajul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbând felul în care ne adresăm copiilor, nu doar că le oferim un mediu mai sănătos emoțional, dar construim și o relație bazată pe încredere și respect reciproc. Un copil care se simte valorizat și ascultat va fi mai deschis să colaboreze și să-și împărtășească gândurile și sentimentele.

#afirmatii #parinti #copii #educație