Într-o scrisoare expediată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu către deputați, acesta se arată indignat unele prevederi din politica bugetar fiscală pentru anul 2023, scrie Bani.md.

Armașu și-a manifestat nemulțumirea în privința majorării impozitului de la 3 la 7% pentru dobânzile la depozitele bancare. Acest lucru ar descuraja dorința cetățenilor de economisire, înrăutățirea bilanțurilor financiare a băncilor, dar și diminuarea creditelor acordate economiei și sporirea economiei neobservate, se arată în scrisoarea lui Armașu publicat de canalul de Telegram INDEX.

Totodată, guvernatorul BNM susține că accizelor la tutun și alcool ar putea duce la ascunderea veniturilor reale de către producători, respectiv diminuarea încasărilor bugetare.

Șeful băncii centrale s-a referit și la prognoza Ministrului Finanțelor cu privire la creșterea economică.

„Creșterea economică este prea optimistă. Există un risc major ca veniturile prognozate pentru anul 2023 să fie supraevaluate. În cazul riscurilor menționate a spori și riscul creșterii deficitului bugetar, ceea ce va spori la majorarea presiunilor inflaționiste”.

În ceea ce privește majorarea impozitului pe dobânzile depozitelor bancare, în emisiunea Rezoomat de la Rlive, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susținea că: „Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci la 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fie uniformă. Nu poți avea un stat cu servicii bune, dacă nimeni nu va plăti impozite”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Ministerul Finantelor #Octavian Armasu

Patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice 2026, prezentat de Institutul de Politici Publice. Astfel, 27% dintre respondenți spun că ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, 11,2% pentru Partidul Socialiștilor, 8,6% pentru Partidul Democrația Acasă, iar 5,7% pentru Partidul Politic Partidul Nostru. În același timp, aproape o treime dintre cei intervievați sunt indeciși.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 24,2% dintre respondenți nu știu cu cine ar vota, 4,9% spun că nu ar participa la alegeri, iar 4,8% nu au oferit un răspuns. El a precizat că redistribuirea opțiunilor alegătorilor indeciși ar putea modifica configurația rezultatelor. În calculul prezentat, Partidul Comuniștilor, care a înregistrat 4,5% în intenția de vot, ar depăși astfel pragul electoral.

Totodată, sondajul indică un interes relativ redus pentru politică. Astfel, 26,8% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de politică, în timp ce 44,5% afirmă că sunt puțin sau deloc interesați. Alți 28,5% spun că nu sunt nici mult, nici puțin interesați.

Datele cercetării arată și un nivel ridicat de neîncredere în corectitudinea alegerilor. Aproape 60% dintre participanți consideră că alegerile din Republica Moldova nu sunt libere și corecte, în timp ce 34,5% sunt de părere că acestea sunt libere și corecte. În același timp, peste 72% dintre respondenți spun că țara nu este guvernată potrivit voinței poporului, iar 21,6% au o opinie contrară.

Referindu-se la nivelul de încredere în partidele politice, Arcadie Barbăroșie a precizat că, în cazul PAS, 26% dintre respondenți au declarat că au oarecare încredere, iar 10% – multă încredere. În total, 36% dintre respondenți au încredere în partid. În cazul PSRM, cele două categorii însumează 29,6%, iar pentru Partidul Democrația Acasă nivelul de încredere este de 24,7%. În cazul PPPN, ponderea este de 24,6%.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group. Sondajul a fost efectuat în perioada 25 august – 11 septembrie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a BOP a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate pe baza declarațiilor organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#formatiuni politice #parlament