Operatorii pieței produselor de tutun: Comerțul ilegal s-a dublat, iar majorarea accizei va afecta piața legală

Piața neagră a țigaretelor în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS. Rezultatele arată și o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, dar și la frontiera cu România, iar, în regiunea de nord a țării, nivelul pieței ilicite practic s-a triplat. Principalii operatori ai pieței produselor de tutun, Japan Tobacco International și Philip Morris Tobacco International, atenționează că, în 2023, fenomenul ar putea lua amploare, dacă autoritățile vor aproba majorarea accizei cu 25% la produsele de tutun, scrie Infotag.

„Această creștere a comerțului ilegal demonstrează că rata accizei de 15%, aplicată la produsele de tutun pentru anii 2021 și 2022, deja este una înaltă în raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor. Studiul IPSOS a arătat că prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei. Ministerul Finanțelor propune majorarea accizelor cu 25%. Drept urmare, acciza la produsele din tutun în Republica Moldova va fi mai mare decât în Ucraina, iar în țara vecină pachetul de țigarete va fi mai ieftin cu 8 lei. Respectiv, dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi aprobată, în 2023 ne putem aștepta la dublarea pieței negre a țigaretelor. În consecință, bugetul va rata venituri de milioane, întrucât fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun reprezintă estimativ o pierdere de 26 de milioane lei la veniturile bugetului de stat”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

De menționat că Ucraina a crescut accizele într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20% anual. Acest lucru a provocat apariția masivă a fenomenului de contrabandă cu produse din tutun și a comerțului ilegal. Ultimele date arată că piața neagră în Ucraina a ajuns la o cotă de aproximativ 22% în august 2022, iar bugetul ucrainean a ratat venituri de aproximativ 645 de milioane de euro. În mare parte, piața din Ucraina este afectată de produse ilicite, fabricate la nivel local și etichetate fals ca pentru vânzări duty-free sau pentru export. Menționăm, de asemenea, că Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal, în pofida inflației ridicate și a necesității de a acumula venituri bugetare.

„Odată cu majorarea considerabilă a accizei în ultimii 5 ani, asistăm la scăderea puterii de cumpărare și creșterea comerțului ilegal în Republica Moldova. Cifra de peste 7% este alarmantă pentru toți operatorii legali, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile statului. Acest fenomen a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane lei, în 2022. Comerțul ilegal de 7,4% de pe piață a escaladat practic, într-un an foarte dificil pentru toți agenții economici. Războiul din Ucraina a generat transferul în regim de urgență al producției către statele europene. Aceasta a condus la creșterea costurilor de producție și de transport. La toate acestea se adaugă și o taxă vamală discriminatorie de 3 euro, care se aplică doar importatorilor din UE sau altor state europene. Anul viitor nu va fi mai ușor, iar majorarea galopantă a accizei cu 25%, propusă de Ministerul Finanțelor, ne va face viața grea la toți”, a declarat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova, Ion Borodac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit JTI, există multiple exemple nefaste de creștere bruscă a accizei. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a se alinia la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Ca urmare, a înregistrat o creștere record a pieței negre de 36,2% în ianuarie 2010 și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Tot în 2010, din motive similare, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp.

„Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a adăugat managerul Corporate Affairs, JTI Moldova.

Rezultatele studiului IPSOS mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” și țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova a rămas practic neschimbată.

Studiul a fost realizat de către compania IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022, la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

#piata neagra #acciză #operator #tutun #majorare

Ucraina are nevoie urgent de 19 sisteme de apărare aeriană suplimentare pentru a-și proteja obiectivele strategice energetice, a anunțat ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha, prezent la Reuniunea miniştrilor de externe din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ale cărei lucrări s-au deschis marţi, 3 decembrie, şi vor continua pe durata zilei de miercuri, 4 decembrie curent.

În cadrul unui briefing susținut împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, ministrul ucrainean a anunțat că Ucraina a trimis deja o listă cu nevoile țării, iar în contextul actual, Kievul se așteaptă la o ”decizie istorică puternică” din partea Alianţei Nord-Atlantice.

„Acum este timpul, este adevăratul timp al certitudinii geopolitice. Și avem nevoie de această certitudine, avem nevoie de decizii puternice care să ne întărească, pentru a ne întări capacitățile și, desigur, vom ridica această problemă și vom discuta cu aliații noștri cei mai apropiați, pentru că o mare parte din rezistența noastră s-a format datorită sprijinului puternic. Suntem recunoscători aliaților NATO pentru acest sprijin constant și neclintit în lupta noastră împotriva agresiunilor rusești. (…)

Rusia a început să atace obiecte de energie nucleară, aceasta este, de asemenea, o nouă realitate a acestei agresiuni rusești, de aceea avem nevoie de decizii istorice puternice în loc să-l sunăm pe Putin sau să vizităm Moscova. Avem nevoie urgent de 19 sisteme de apărare aeriană suplimentare pentru a ne proteja obiectele strategice energetice sfidătoare. Și suntem încrezători că cu ajutorul aliaților noștri vom trece iarna după obținerea acestor sisteme pentru a proteja corespunzător aceste obiecte. Și am trimis deja lista concretă a nevoilor noastre, și sperăm cu adevărat că unul dintre rezultatele tangibile ale discuțiilor noastre de astăzi și în zilele următoare va fi și decizia celor mai apropiați parteneri ai noștri de a furniza urgent aceste sisteme de apărare aeriană”, a spus ministrul ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu s-a menționat nimic în cadrul briefingului despre dorința Ucrainei de a adera la NATO, deși anterior presa din țara vecină a sugerat că subiectul se va regăsi pe agenda discuțiilor între Ucraina-NATO.