Toate cele 5993 de kilometri de drumuri naționale din Republica Moldova vor fi supuse unui audit complet, realizat de un nou departament care va deveni funcțional în 2026 în cadrul ANTA, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prima etapă va fi creat un registru național al drumurilor, care va cuprinde date esențiale despre fiecare sector: anul construcției, anul ultimei reparații, starea tehnică, necesitatea intervențiilor, existența punctelor negre (zone cu risc ridicat de accidente) și soluțiile propuse de auditori. Registrul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

„Este un amplu proces care are un singur obiectiv: reducerea mortalității rutiere. Oamenii vor fi angajați, instruiți inclusiv în Uniunea Europeană, dotați cu tehnică și apoi vor începe auditarea drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a subliniat că, în această etapă, costurile nu sunt prioritare, accentul fiind pus pe salvarea de vieți.

„Pentru vieți omenești nu punem problema banilor. După audit, se vor face proiecte concrete pentru fiecare intersecție sau sector periculos și abia atunci vom ști exact de ce sume este nevoie”, a precizat oficialul. Finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier sau din bugetul național.

În ceea ce privește starea actuală a infrastructurii, ministrul a precizat că aproximativ 72 km de drumuri naționale sunt încă neasfaltate, iar circa 50% se află într-o stare proastă sau foarte rea.

„Sunt drumuri cu strat degradat, așa-numita variantă albă, care trebuie reconstruite complet”, a spus Bolea.

Pentru anul 2026, Ministerul Infrastructurii, prin intermediul AND, planifică reparația capitală a opt poduri și construcția a circa 150 de kilometri de drumuri naționale. În ultimii patru ani, potrivit ministrului, au fost reparate 42 de poduri.

Auditul va începe din zonele cu cele mai multe accidente grave, inclusiv pe drumurile naționale care traversează municipiul Chișinău și alte artere intens circulate. „Specialiștii și inginerii vor stabili exact ce soluții sunt necesare la fiecare punct negru – intersecții, viraje sau alte elemente de infrastructură”, a explicat Vladimir Bolea.

Întrebat despre eventuale eșecuri din anii precedenți, ministrul a respins această abordare: „Nu lucrăm cu eșecuri, lucrăm cu viitorul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accidente #stare drumuri #Vladimir Bolea

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.