Bombardament israelian intens. Şase clădiri s-au prăbuşit în suburbiile sudice ale Beirutului

Bombardamente aeriene israeliene intense au lovit în seara zilei de miercuri suburbiile sudice ale Beirutului, bastion al Hezbollah, cu zece atacuri care au distrus mai multe clădiri, potrivit agenţiei de presă libaneze, şi au provocat o explozie uriaşă.

Potrivit agenţiei de presă libaneze Ani, acestea au fost cele mai puternice bombardamente în zonă de la începutul războiului dintre Israel şi mişcarea islamistă proiraniană Hezbollah, în urmă cu o lună.

Cu câteva ore mai devreme, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, aflat într-un turneu în Orientul Mijlociu, făcuse apel la Israel, aflat în război cu Hamas în Fâşia Gaza şi cu Hezbollah în Liban, să evite o escaladare cu Iranul, care susţine ambele mişcări islamiste.

Agenţia Ani a anunţat că zece lovituri israeliene au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, în urma unui apel israelian către locuitori de a evacua mai multe zone. Potrivit Ani, şase clădiri au fost distruse numai în cartierul Laylaki, în timp ce canalul pro-iranian Al-Mayadeen a afirmat că unul dintre birourile sale dintr-un cartier din sudul Beirutului a fost lovit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, o sursă de securitate a declarat miercuri că armata israeliană este pregătită pentru „alte luni de lupte” în Gaza şi Liban. Israelul nu duce „un război împotriva Gazei sau un alt război împotriva Libanului”, ci „un război împotriva Iranului, uneori direct, alteori indirect, prin intermediul aliaţilor Iranului”, a adăugat această sursă.

Antony Blinken a declarat că este „foarte important ca Israelul să răspundă într-un mod care să nu ducă la o escaladare suplimentară”, în timp ce Iranul afirmă că este hotărât să riposteze în cazul unui atac israelian după lansarea a 200 de rachete iraniene împotriva teritoriului său la 1 octombrie.

În Fâşia Gaza, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a amânat o campanie de vaccinare împotriva poliomielitei care trebuia să înceapă în nordul teritoriului, unde armata israeliană desfăşoară o nouă ofensivă împotriva Hamas de la 6 octombrie.

Ofensiva israeliană lansată în Gaza ca represalii pentru atacul din 7 octombrie 2023 a provocat moartea a cel puţin 42.792 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Hamas, considerate fiabile de ONU.

Războiul a determinat strămutarea a 2,4 milioane de locuitori, aproape toţi din teritoriu, care se pregătesc pentru o a doua iarnă de lipsuri tot mai grave.

#Hamas #Israel #razboi

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.