Mai multe suburbii ale Lisabonei, Portugalia au fost afectate de incidente violente marţi seara, 22 octombrie curent, pentru a doua noapte consecutiv, după moartea unui bărbat de culoare, ucis de poliţie în circumstanţe care au fost denunţate de mişcările antirasiste, relatează digi24.ro.

Poliţia a anunţat miercuri arestarea a trei persoane şi circa 60 de incidente în Lisabona şi în alte şapte comune din jurul capitalei Portugaliei.

„Doi poliţişti au fost răniţi de pietre aruncate de protestatari şi două vehicule ale forţelor de ordine au fost avariate, în timp ce două autobuze şi alte nouă vehicule au fost incendiate”, a anunţat poliţia portugheză într-un comunicat.

Alte două persoane au fost rănite, fiind înjunghiate „se pare de indivizii care au sustras şi incendiat” unul dintre autobuze, a mai spus sursa citată, precizând că starea persoanelor rănite nu este gravă.

În condiţiile în care acest gen de violenţă este rar în Portugalia, imaginile cu vehiculele în flăcări au circulat miercuri în presa naţională, potrivit căreia incidentele violente au fost provocate de grupuri de tineri din aceste cartiere defavorizate în care trăiesc comunităţi de imigranţi.

Violenţele au fost declanşate de moartea, în noaptea de duminică spre luni, a unui bărbat, în vârstă de 43 de ani, din Capul Verde, una dintre fostele colonii africane ale Portugaliei.

Odair Moniz a fost împuşcat mortal după ce a încercat să fugă de poliţie şi să atace ofiţerii cu un cuţit, conform versiunii poliţiei, care a anunţat deschiderea unor anchete penale şi disciplinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#incidente violente #Lisabona #politie

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.