O tentativă de lovitură de stat, proteste în masă, alarme false cu bombă și la 112, hack-uri pe internet… Moldova le-a avut pe toate în ultimul an, scrie Reuters vineri, 10 martie curent, într-o analiză amplă despre situația de la noi din țară de 1 an încoace.

„Am avut o explozie de amenințări la adresa securității începând cu 24 februarie anul trecut”, a declarat ministra de Interne, Ana Revenco pentru Reuters, descriind un catalog de crize despre care spune că a afectat națiunea sa și guvernul său pro-occidental de la invazia Rusiei în Ucraina.

Această mică țară europeană, o fostă republică sovietică, este un cazan geopolitic unic. Moldova găzduiește statul separatist al Transnistriei – o fărâmă de pământ care se întinde de-a lungul graniței sale de est cu Ucraina, controlată de separatiști pro-ruși și garnizoată de trupe ruse. Țara găzduiește și regiunea semi-autonomă Găgăuzia, care este și ea în mare parte pro-rusă, ne descrie Reuters.

Oficialii moldoveni desenează imaginea unei națiuni aflate sub presiune constantă din cauza unei campanii de dezinformare și propagandă orchestrată de Moscova, despre care spun că este menită să destabilizeze și să submineze guvernul președintelui Maia Sandu, ales în 2020 cu promisiunea de a adera la Uniunea Europeană.

Revenco a spus că este un „război informațional”.

„Pune o presiune foarte puternică asupra rezistenței psihologice a populației”, a adăugat ea.

Guvernul Republicii Moldova nu a furnizat dovezi pentru a-și susține acuzațiile cu privire la o campanie de trucuri murdare condusă de Rusia, iar Reuters nu a putut să-și verifice în mod independent relatarea evenimentelor. Kremlinul, care a respins în mod repetat acuzațiile moldovenești, nu a răspuns la cererea de comentarii pentru acest articol.

„Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ceea ce este anti-rus”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută. „Alunecă în isteria anti-rusă”.

Cu toate acestea, Moscova a înțeles posibilitatea ca Moldova – o țară de 2,5 milioane de locuitori blocată între Ucraina și România, membră NATO – să adere la UE.

Peste 400 de amenințări cu bombe

Presupusul complot de lovitură de stat a fost mediatizat luna trecută de autoritățile moldovenești, care au spus că planul a fost ca diversioniștii să intre în Moldova din Rusia și din alte țări din regiune și să încerce să provoace ciocniri violente. Oficialii au expulzat doi presupuși agenți neidentificați săptămâna trecută în legătură cu tulburările, deși nu au oferit detalii despre amploarea planului sau dacă acesta a avut succes.

Un responsabil în Ministerul Apărării de la Chişinău, Valeriu Mija, a declarat că scopul complotului era atât să dea o lovitură moralului ţării, cât şi să răstoarne guvernul.

„Noi credem că acest incident face parte din războiul psihologic”.

Alertele false cu bombă au devenit parte integrantă a vieţii cotidiene, consumând resurse oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care a indicat că autorităţile au primit peste 400 de alerte false prin telefon sau prin e-mail vara trecută, ceea ce a necesitat intervenţii a circa 9.000 de poliţişti.

Aeroportul din Chişinău, instituţii de învăţământ, tribunale, spitale şi centre comerciale au figurat printre ţintele acestor alerte false cu bombă, a indicat ministerul.

Autorităţile moldovene au declarat că o serie de atacuri cibernetice în cursul anului trecut au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.

„Atacurile au culminat în luna august vizând un număr de sisteme informatice chiar în Ministerul de Interne. Pentru a ne bloca, cum se spune, ochii şi urechile pe teren”, a remarcat Mija. „Dacă le punem la un loc cu alertele false cu bombă, aceasta ne testează foarte mult capacităţile”, a continuat el.

Notificări fictive de recrutare

Tensiunile crescânde între Moscova şi Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura şi în Republica Moldova.

Principalul partid de opoziţie ŞOR o acuză pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, afirmând că aceasta creşte şansele ca R.Moldova să fie antrenată în conflict. Formaţiunea afirmă că a colectat 6.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.

În cursul unei manifestaţii la Chişinău săptămâna trecută, la care au participat circa 2.000 de persoane, Marina Tauber – o fostă jucătoare profesionistă de tenis, devenită deputată ŞOR – a condus mulţimea în scandări împotriva Maiei Sandu printr-un megafon.

„Ea încearcă să implice ţara noastră în război”, a spus el. „Suntem o ţară neutră şi vrem pace”, a insistat Tauber.

Mulţimea a scandat „Jos Maia Sandu!” şi „Jos dictatura!”.

Responsabili ai guvernului Maiei Sandu afirmă că ei vor să evite cu orice preţ antrenarea în conflict.

Oficialii spun că „o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulaţie notificări de recrutare fictive pe reţelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea şi de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.

Trupe ruseşti în Transnistria

Circa 1.500 de soldaţi ruşi staţionează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutaţi pe plan local dintre transnistrenii care deţin paşapoarte ruseşti.

Noul premier moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruse ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova a avertizat că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.

Guvernul moldovean se confruntă cu echilibristică delicată.

În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricităţii Republicii Moldova şi oferă separatiştilor o imensă pârghie. În consecinţă, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu de uzură de negocieri permanente şi de dependenţă reciprocă.

Găgăuzia, unde cea mai mare parte a oamenilor vorbesc limbile rusă şi găgăuză, de origine turcică, şi unde se află şi o statuie a lui Lenin în faţa parlamentului local, ridică propriile provocări faţă de tentativele guvernului de a se opune influenţei Rusiei.

Încrederea moldovenilor în preşedintele rus Vladimir Putin a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think tank-ul Watchdog.

În Găgăuzia, această cifră este de 90%.

„Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse”, a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, când a fost întrebată din ce motiv oamenii de acolo văd invazia rusă atât de diferit faţă de cei din alte părţi din Republica Moldova. „Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu aceşti clasici, cu aceste cântece, cu muzica aceea”, spune ea.

#razboi #Republica Moldova #Reuters

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.