Nu există riscuri militare directe la adresa Republicii Moldova. Asigurările sunt date de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit oficialului, scenariul implicării țării noastre în război este tot mai puțin probabil, iar pentru a induce o stare de tensiune în societate, forțe interne și externe care servesc intereselor Rusiei, folosesc dezinformarea și propaganda. Ministrul spune că Republica Moldova dispune de sisteme antiaeriene foarte vechi, modernizarea cărora necesită investiții colosale, notează ipn.md.

Anunțul de ieri privind rachetele de croazieră lansate din Marea Neagră care ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova este unul fals, fapt confirmat și de experții naționali, dar și de partenerii externi ai țării. O spune ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, potrivit căruia dezinformarea este un element al războiului hibrid folosit de Rusia împotriva Republicii Moldova.

„Posibilitatea unei agresiuni militare devine din ce în ce mai puțin probabilă. De aceea cineva încearcă să destabilizeze situația folosind alte metode, cum ar fi dezinformarea, știrile false, pentru a discredita conducerea țării și pentru a aduce tensiune în societate. E vorba de forțe și de aici, și din afară. Un pericol iminent de confruntare militară, agresiune militară, nu există. Dacă cineva intenționat țintește ceva pe teritoriul nostru, atunci definitiv va fi un act de război. Dar, deocamdată, vedem doar efectele colaterale ale războiului din Ucraina”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Potrivit ministrului Apărării, în prezent, Republica Moldova nu dispune de fonduri pentru procurarea unui sistem antiaerian modern, însă este posibilă îmbunătățirea sistemului de monitorizare a spațiului aerian pentru a informa populația despre potențiale pericole.

„Violarea spațiului aerian poate duce la incidente legate de traficul aerian. Căderea fragmentelor de rachetă pe teritoriul țării noastre poate produce chiar și pierderi umane, ceea ce nu-și dorește nimeni, mai ales noi. Ne dorim pace, securitate, și nici într-un caz implicarea directă în război. Armata Națională a fost destul de dotată anterior, 30 de ani în urmă, în domeniul apărării antiaeriene. Dar dacă nu se investește în mentenanță, această tehnică devine inutilă. Sistemul antiaerian poate fi în serviciu 20-25 de ani, iar prețul modernizării sistemului antiaerian este foarte mare, aproximativ același ca în cazul procurării unui sistem nou. Sistemul este compus din partea de monitorizare, adică radare și partea de interceptare care poate fi creată din rachete sau aviația care are aceeași funcție de a nu permite intrarea rachetelor, avioanelor, în spațiul nostru aerian. Acum ne propunem să îmbunătățim supravegherea spațiului aerian, ceea ce ne-ar permite să monitorizăm situația și în timp util să informăm populația despre posibile pericole”, a mai spus ministrul Apărării.

Potrivit ministrului Apărării, un complex de apărare antiaeriană de rază medie, de 40-50 kilometri, costă aproximativ 80 de milioane de euro. Iar un complex antiaerian mai sofisticat cum ar fi Patriot sau S-400 costă aproximativ un miliard de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#investitii #rachete #spatiu aerian

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.