Autorităţile din Republica Moldova vor transmite cu titlu gratuit Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, care a fost naţionalizată de regimul sovietic. Preşedintele Camerei Deputaţilor din România, Marcel Ciolacu, a amintit că acest demers a fost discutat de Patriarhul Daniel cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

„Le mulțumesc parlamentarilor PAS pentru că au depus acest proiect de lege și sper ca el să fie adoptat cât mai repede. După 30 de ani de discriminare și inechitate, în sfârșit se face dreptate pentru Mitropolia Basarabiei, care este singura alternativă pe linie de credință din Republica Moldova la biserica subordonată direct Patriarhiei Moscovei”, a transmis Ciolacu pe Facebook. „O contribuție importantă în această victorie a românismului și a credinței o are domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, alături de care am fost la începutul anului la o întâlnire cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în care am discutat toate aceste aspecte. Este o reparație istorică și morală față de nedreptatea făcută Mitropoliei Basarabiei, care a fost interzisă odată cu venirea sovieticilor la putere și căreia comuniștii i-au confiscat, naționalizat sau distrus toate proprietățile”, a scris Ciolacu.

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Mitropolia Basarabiei, aflată sub ocrotirea Bisericii Ortodoxe Române, va putea contribui „pe deplin la formarea educației spirituale și culturale a cetățenilor Republicii Moldova”.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a discutat la sfârșitul lunii ianuarie cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel despre sprijinirea mai intensă a activităţilor Mitropoliei Basarabiei din cadrul BOR.

Patriarhul României a cerut atunci ca Mitropolia Basarabiei, care se revendică de la Biserica Ortodoxă Română, să aibă parte de același tratament de care se bucură Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei. Daniel a solicitat în acea discuție ca autorităţile de stat ale Republicii Moldova să retrocedeze clădirile fostei Facultăţi de Teologie Ortodoxă şi ale fostului Seminar Teologic din Chişinău. De asemenea, a solicitat atribuirea compensatorie a unui imobil în schimbul fostului sediu al Mitropoliei Basarabiei, care a fost demolat în perioada comunistă, iar pe locul acestuia a fost edificată clădirea actuală a Guvernului Republicii Moldova.

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul României a aprobat acordarea a 4.800.000 lei pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei.

#Marcel Ciolacu #Mitropolia Basarabiei

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.