Boris Nadejdin, care a adunat semnături și de la Chișinău, a depus dosarul pentru Președinția Rusiei. Ce șanse are?

Politicianul rus Boris Nadejdin devenit cunoscut grație retoricii sale anti-război a depus dosarul și listele de semnături pentru a fi înregistrat în calitate de candidat în alegerile prezidențiale din martie. Șansele acestuia de a apărea pe buletinele de vot par a fi mici, susțin analiștii într-un material realizat de jurnalistul Cristian Bolotnicov pentru Europa Liberă.

Colectare de semnături la Chișinău pentru contracandidatul lui Putin pe care Kremlinul nu-l consideră rival

Potrivit legislației ruse, Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 10 zile pentru a evalua autenticitatea semnăturilor și a decide dacă va permite sau nu intrarea lui Nadejdin în cursa electorală. La începutul săptămânii curente, membrii CEC au aprobat înregistrarea lui Vladimir Putin, așteptat să câștige alegerile și un al cincilea mandat de președinte, în condițiile în care mulți din opozanții săi sunt fie închiși, fie au fugit peste hotare, amintește într-o analiză de știri RFE/RL Robert Coalson.

Nadejdin a primit sprijinul mai multor figuri importante din opoziția rusă, fiind vorba de asociați ai opozantului Alexei Navalnîi, deținut într-o colonie penală, dar și politicieni ruși din exil precum Maxim Katz sau Mihail Hodorkovski.

Monitorizate atent de Kremlin, alegerile din Rusia nu sunt nici libere, nici corecte. Ele sunt marcate de excluderea candidaților opoziției, intimidarea alegătorilor, falsificarea buletinelor de vot și alte mijloace de manipulare a procesului electoral.

Dacă îi va fi aprobat dosarul, Nadejdin va fi al cincilea candidat în cursa electorală, alături de Putin, liderul Partidului Liberal Democrat, Leonid Sluțki, vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov, ce e înaintat de partidul Oameni Noi și deputatul Nikolai Haritonov, membru al Partidului Comunist.

Șanse mici să apară pe buletinele de vot

Analiștii consultați de RFE/RL susțin că alegerile sunt atent monitorizate și controlate de Kremlin nu doar pentru a-i asigura lui Putin un al cincilea mandat de președinte, dar și pentru a oferi aparența unei unități naționale în jurul acestuia și a politicilor sale cheie – confruntarea cu Vestul și războiul împotriva Ucrainei, ce intră deja în al treilea an.

Cu toate acestea, este surprinzător nivelul la care a ajuns sprijinul pentru puțin cunoscutul Nadejdin, a cărui platformă politică afirmă că invazia Ucrainei a fost o „greșeală fatală” și îl acuză pe Putin că a dus Rusia în trecut, în loc să construiască un viitor durabil. Acest fapt complică ambiția agresivă a Kremlinului de a spori percepția legitimității de care se bucură Putin.

Văzut drept candidatul anti-război, Nadejdin a strâns dublul celor 100.000 de semnături pe care trebuia să le depună la CEC. Comisia, despre care analiștii susțin că e condusă de Kremlin, a respins anterior înregistrarea unor potențiali candidați ai opoziției sub pretextul că ar fi avut un număr insuficient de semnături valide sau alte motive birocratice.

„Aceasta este o problemă pentru campania lui Putin”, declară analistul politic și fostul redactor de discursuri al Kremlinului Abbas Galliamov. „Dacă un candidat anti-război este înregistrat, el va fi împotriva lui Putin și toți ceilalți candidați vor fi… irelevanți”.

„Oamenii nu vor vota pentru Nadejdin… ci împotriva lui Putin, pentru că Putin reprezintă războiul”, a declarat Galliamov pentru RFE/RL. „De aceea, nu cred că Kremlinul îl va înregistra pe Nadejdin. Riscul este foarte mare”.

Materialul integral poate fi citit în sursa primară, unde veți găsi următoarele subtitluri: ordine de mobilizare… la urne și scenariul Belarus 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Boris Nadejdin #Vladimir Putin #alegeri #presedinte #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.