Angajații un birou de pompe funebre din Valencia, Spania, sunt acuzați că au falsificat documente pentru a putea scoate cadavrele din spitale și aziluri și a le vinde ulterior. Ei ar fi cerut 1200 de euro pentru un corp neînsuflețit.

Proprietarii și doi angajați au fost reținuți. „Victimele” lor deveneau imigranți, de regulă fără familie și care nu puteau fi repatriați. Totul s-a aflat anul trecut, după ce un defunct, de origine străină ar fi trebuit să fie înmormântat în localitatea de reședință, într-o ceremonie caritabilă, plătită de primăria din Valencia, potrivit Libertatea. Sicriul a ajuns gol, iar cadavrul fusese vândut pentru studiu, fără acordul vreunui membru al familiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un alt caz, un bărbat care fusese internat într-un azil ar fi semnat un act prin care aproba donarea trupului său după deces, însă documentul s-a dovedit a fi falsificat. Mai mult, presupusul grup criminal făcea escrocherii și cu incinerările.

Agenția funerară avea încheiate contracte cu instituțiile de cercetate și preluate trupurile neînsuflețite după ce erau studiate, pentru a le incinerate. Pentru o singură procedură se plăteau circa 5000 de euro, însă cadavrele erau „împărțite” prin alte sicrie.

#cadavre #pompe funebre #Spania #spital #vanzare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.