Constantin Botnari, fostul secretar general al Partidului Democrat din Moldova (PDM), cunoscut în spațiul public ca „borsetka lui Plahotniuc”, a vândut luxosul imobil din pădurea de la Durlești. Este vorba de așa-numita „Casă Albă”, situată în zona rezidenţială din „Poiana Domnească”. Jurnal TV transmite că imobilul a fost vândut unui om de afaceri din capitală, care este patronul unui centru medical privat. Potrivit actelor cadastrale, tranzacția a avut loc la finele lunii august 2021. Acum, Constantin Botnari nu are vreun statut procesual, călătorește liber în întreaga lume și nici proprietățile sale nu sunt puse sub sechestru.

Întreaga zonă unde este amplasată „Casa Albă” care, în acte, a fost vândută de Constantin Botnari, este securizată și monitorizată de cel puțin șapte camere de supraveghere. Accesul spre imobilul impunător din capătul străzii este blocat de vreo trei porți. Prima este amplasată la începutul stradelei, fiind astfel blocat accesul trecătorilor, deși în planul cadastral acea porțiune de drum apare ca spațiu public.

Noul proprietar al imobilului nu este ușor de negăsit. În schimb, colegii sursei citate au dat de un tânăr care s-a prezentat ca vecin, refuzând să-i fie divulgată identitatea. A fost întrebat despre proprietarul în acte al „Casei Albe”, Valeriu Maciuca, dar tânărul a spus că acest om de afaceri nu mai locuiește aici de aproximativ doi ani. Asta chiar dacă din actele cadastrale vedem că Valeriu Maciuca a cumpărat și terenul, și casa, și garajul pe 24 august 2021.

Zona nu este supravegheată de vreun gardian ca pe vremea lui Constantin Botnari. Camerele de supraveghere monitorizează tot ce mișcă.

Nici la centrul medical privat, al cărui director și patron este, nu a fost de găsit Valeriu Maciuca. Jurnal TV a reușit să vorbească doar cu vicedirectorul instituției, Nicolae Frunză. Acesta a spus că șeful său a plecat acasă, chiar dacă era abia ora 12.00. Vicedirectorul nu a binevoit să ofere numărul de telefon mobil al lui Valeriu Maciuca.

Despre „Casa Albă”

Întreaga proprietate are valoarea cadastrală de 3,6 milioane de lei, potrivit declarației de avere a lui Constantin Botnari din decembrie 2019. Valoarea reală a proprietății ar fi, însă, mult mai mare.

Potrivit surselor Jurnal TV, Constantin Botnari a vrut să vândă averea imobiliară contra sumei de 2,5 milioane de euro, dar a redus prețul până la 1,5 milioane de euro.

De altfel, după ce PDM a pierdut puterea în 2019, Botnari alias „Borsetka” a dispărut o perioadă din Moldova. A revenit ulterior periodic acasă, fără a fi luat în vizor de noile autorități. Acesta ar fi părăsit definitiv Republica Moldova abia în acest an, iar acum face naveta între Londra și Palma de Mallorca.

Atunci când vila lui Botnari a ajuns în vizorul presei, în 2016-2018, portalul Anticorupție a scris că fostul lider democrat a îngrădit în mod abuziv aproximativ 40 de ari din pădurea din Durlești. Atunci, Moldsilva a atenționat că, începând cu 2012, nu se mai dau păduri în arendă, iar instituția a inițiat rezilierea contractelor şi pentru pădurile date în arendă până în anul 2012. Mai mult, arendașul acelei porțiuni de pădure spunea că habar nu are că Botnari a îngrădit o bucată de pădure și că va lua imediat măsuri.

Acum, din imaginile filmate cu drona, din cei 40 de ari de pădure care au fost acaparați de fosta gospodărie a lui Botnari, cel puțin 20 de ari sunt, în continuare, îngrădiți. În pădurea de lângă „Casa Albă” a mai apărut un imobil din piatră, ridicat chiar între copaci.

Până în anul 2019, Constantin Botnari era cunoscut ca „mâna dreaptă” a lui Vladimir Plahotniuc, însoțindu-l pe acesta la toate evenimente politice și nu doar. Constantin Botnari ar fi fost curierul de încredere al lui Plahotniuc în mai multe cazuri de abuz și corupție politică. După 2019, Botnari a fost acuzat și de faptul că ar fi coordonat schemele de contrabandă cu chihlimbar, acuzații pe care le-a respins categoric.

Cât despre noul proprietar al „Casei Albe”, acesta a fost vizat într-o anchetă jurnalistică în 2009, când s-a scris că ar fi făcut parte, alături de alte persoane, dintr-un grup coordonat de Veaceslav Platon, respectivii figurând ca interpuși în mai multe companii controlate de Platon.

#casa #Constantin Botnari #Vlad Plahotniuc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.