Constantin Botnari, fostul secretar general al Partidului Democrat din Moldova (PDM), cunoscut în spațiul public ca „borsetka lui Plahotniuc”, a vândut luxosul imobil din pădurea de la Durlești. Este vorba de așa-numita „Casă Albă”, situată în zona rezidenţială din „Poiana Domnească”. Jurnal TV transmite că imobilul a fost vândut unui om de afaceri din capitală, care este patronul unui centru medical privat. Potrivit actelor cadastrale, tranzacția a avut loc la finele lunii august 2021. Acum, Constantin Botnari nu are vreun statut procesual, călătorește liber în întreaga lume și nici proprietățile sale nu sunt puse sub sechestru.

Întreaga zonă unde este amplasată „Casa Albă” care, în acte, a fost vândută de Constantin Botnari, este securizată și monitorizată de cel puțin șapte camere de supraveghere. Accesul spre imobilul impunător din capătul străzii este blocat de vreo trei porți. Prima este amplasată la începutul stradelei, fiind astfel blocat accesul trecătorilor, deși în planul cadastral acea porțiune de drum apare ca spațiu public.

Noul proprietar al imobilului nu este ușor de negăsit. În schimb, colegii sursei citate au dat de un tânăr care s-a prezentat ca vecin, refuzând să-i fie divulgată identitatea. A fost întrebat despre proprietarul în acte al „Casei Albe”, Valeriu Maciuca, dar tânărul a spus că acest om de afaceri nu mai locuiește aici de aproximativ doi ani. Asta chiar dacă din actele cadastrale vedem că Valeriu Maciuca a cumpărat și terenul, și casa, și garajul pe 24 august 2021.

Zona nu este supravegheată de vreun gardian ca pe vremea lui Constantin Botnari. Camerele de supraveghere monitorizează tot ce mișcă.

Nici la centrul medical privat, al cărui director și patron este, nu a fost de găsit Valeriu Maciuca. Jurnal TV a reușit să vorbească doar cu vicedirectorul instituției, Nicolae Frunză. Acesta a spus că șeful său a plecat acasă, chiar dacă era abia ora 12.00. Vicedirectorul nu a binevoit să ofere numărul de telefon mobil al lui Valeriu Maciuca.

Despre „Casa Albă”

Întreaga proprietate are valoarea cadastrală de 3,6 milioane de lei, potrivit declarației de avere a lui Constantin Botnari din decembrie 2019. Valoarea reală a proprietății ar fi, însă, mult mai mare.

Potrivit surselor Jurnal TV, Constantin Botnari a vrut să vândă averea imobiliară contra sumei de 2,5 milioane de euro, dar a redus prețul până la 1,5 milioane de euro.

De altfel, după ce PDM a pierdut puterea în 2019, Botnari alias „Borsetka” a dispărut o perioadă din Moldova. A revenit ulterior periodic acasă, fără a fi luat în vizor de noile autorități. Acesta ar fi părăsit definitiv Republica Moldova abia în acest an, iar acum face naveta între Londra și Palma de Mallorca.

Atunci când vila lui Botnari a ajuns în vizorul presei, în 2016-2018, portalul Anticorupție a scris că fostul lider democrat a îngrădit în mod abuziv aproximativ 40 de ari din pădurea din Durlești. Atunci, Moldsilva a atenționat că, începând cu 2012, nu se mai dau păduri în arendă, iar instituția a inițiat rezilierea contractelor şi pentru pădurile date în arendă până în anul 2012. Mai mult, arendașul acelei porțiuni de pădure spunea că habar nu are că Botnari a îngrădit o bucată de pădure și că va lua imediat măsuri.

Acum, din imaginile filmate cu drona, din cei 40 de ari de pădure care au fost acaparați de fosta gospodărie a lui Botnari, cel puțin 20 de ari sunt, în continuare, îngrădiți. În pădurea de lângă „Casa Albă” a mai apărut un imobil din piatră, ridicat chiar între copaci.

Până în anul 2019, Constantin Botnari era cunoscut ca „mâna dreaptă” a lui Vladimir Plahotniuc, însoțindu-l pe acesta la toate evenimente politice și nu doar. Constantin Botnari ar fi fost curierul de încredere al lui Plahotniuc în mai multe cazuri de abuz și corupție politică. După 2019, Botnari a fost acuzat și de faptul că ar fi coordonat schemele de contrabandă cu chihlimbar, acuzații pe care le-a respins categoric.

Cât despre noul proprietar al „Casei Albe”, acesta a fost vizat într-o anchetă jurnalistică în 2009, când s-a scris că ar fi făcut parte, alături de alte persoane, dintr-un grup coordonat de Veaceslav Platon, respectivii figurând ca interpuși în mai multe companii controlate de Platon.

#casa #Constantin Botnari #Vlad Plahotniuc

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.