Analistul politic Igor Boțan crede că vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Chișinău pe 15 iunie poate avea ca scop „îndulcirea pilulei” înaintea unei posibile decizii negative în privința cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar pilula va fi acceptată de Chișinău, „subminând și pozițiile Ucrainei”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Liderii europeni urmează să decidă la reuniunea Consiliului European din 23-24 iunie dacă le acordă Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei statut de țări candidate, după ce Comisia Europeană își va da avizul, pe 17 iunie, în privința cererilor de aderare ale celor trei țări la UE.

„Părerea mea este că decizia Comisiei Europene va fi mai degrabă pozitivă, însă, în privința Consiliului European, știm că există țări care manifestă un scepticism pronunțat”, spune Igor Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.

Ucraina a depus cererea la scurt timp după invadarea sa de către forțele ruse pe 24 februarie, iar Republica Moldova și Georgia i-au urmat exemplul. Timp de trei luni, cele trei guverne au pregătit răspunsuri la sute de întrebări primite de la Comisia Europeană pentru a determina dacă cele trei țări sunt pregătite să primească statut de candidate.

Dar președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, a declarat între timp că va fi nevoie de „câteva decenii” ca Ucraina să se poată pregăti de aderare, așa încât a propus o „comunitate politică” a țărilor UE cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, propunere respinsă de Kiev.

„Ne-am convins cu toții că Ucraina nu vrea niciun fel de măsuri paliative, vrea să devină candidată la integrarea în UE și diplomația ucraineană a luptat în aceste două-trei luni de zile pentru o astfel de soluție. Republica Moldova s-a lăsat convinsă, a fost mai ușor de modelat de către europeni”, spune Igor Boțan.

În timp ce Ucraina a respins propunerea franceză în care vede o tentativă de a înlocui aderarea, Republica Moldova a salutat-o după ce președinta Maia Sandu a primit asigurări de la Macron că nu înlocuiește un parcurs clasic către aderarea la UE, ci este complementară.

„Mă tem că scopul vizitei lui Macron la Chișinău este să insiste pe măsurile paliative și mă tem că autoritățile moldovene ar putea să accepte o astfel de soluție, lucru care ar submina și pozițiile Ucrainei”, mai spune analistul ADEPT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emmanuel Macron #Igor Boțan #vizită

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.