Nicolae Botgros s-a plâns pe rețelele de socializare că de fiecare dată când orchestra „Lăutarii” pleacă în România, este nevoită să petreacă ore în șir la vamă. Artistul susține că din cauza acestor rețineri ansamblul are probleme.

Muzicantul se plânge că el și colegii săi nu sunt luați în seamă și că, de fiecare dată când ajung la hotar, trebuie să se roage la vameși și ofițerii de frontieră, ca să îi ajute să treacă mai repete granița.

„Recent venind de la un mare concert de la București, succes de nu mai încape în noi, stăm la vama de 2 ore și ceva, fără să ne întrebe cineva măcar un cuvânt. Cum să mai crezi că suntem cineva în lumea asta, dacă nu ne ia în seamă nimeni. Și asta nu e prima oară. De multe ori sunte ajutați. Mai bine spus, noi ne rugăm de cineva să ne ajute, dar așa nu se mai poate. Noi avem de lucrat foarte mult peste Prut și avem deja probleme mari, că nu se mai poate de răbdat.

Eu trebuie de fiecare dată să mă rog pentru a trece frontiera, la diferiți vameși, polițiști de frontieră. Spuneți-mi vă rog ce ar mai trebui să facem noi, ca să ajungem și noi diplomați. Nu cred că vreun diplomat poate face ce facem noi la ora actuală”, a scris Botgros.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contactați de redacția Realitatea, reprezentanții Serviciului Vamal au comunicat că acordarea priorității la controlul actelor ține de competența Poliției de Frontieră, iar instituția ulterior intervine pentru a verifica bagajele și vehiculele.

Serviciul de presă al Poliției de Frontieră a precizat că se verifică prin care punct de trecere a traversat orchestra frontiera și de ce au fost înregistrate tergiversări.

Conform legislației în vigoare, pașapoartele diplomatice, la care cel mai probabil face referire Nicolae Botgros, se oferă președintelui, premierului, speakerului și unor membri ai familiilor lor, miniștrilor, guvernatorului Găgăuziei, șefilor mai multor instituții de stat, procurorului general, guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, mitropolitului Moldovei, mai multor consilieri din autoritățile publice centrale, precum și curierilor diplomatici.

#Nicolae Botgros #pasaport diplomatic #Politia de frontiera #serviciul vamal #traversare frontiera

Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.