Institutul Naţional al Justiţiei demarează, începând de astăzi, 20 mai, concursul de admitere pentru formarea iniţială în perioada octombrie 2024 – aprilie 2026. La concurs sunt scoase 25 de locuri pentru candidații la funcţia de judecător și 25 de locuri pentru candidații la funcția de procuror.

La concurs se poate înscrie persoana care întrunește condițiile pentru ocuparea funcțiilor de judecător şi de procuror:

a. deține cetățenia Republicii Moldova și are domiciliul pe teritoriul ei;
b. are capacitate deplină de exercițiu;
c. are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul acesteia;
d. are diplomă de magistru/master în drept sau echivalentul acesteia;
e. nu are antecedente penale;
f. se bucură de o reputație ireproșabilă;
g. cunoaște limba română;
h. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;
i. nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit. a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale nr.325 din 23.12.2013 (pentru persoanele care până la depunerea documentelor la concursul de admitere au activat în entități publice care cad sub incidența evaluării integrității instituționale).

Cererile pentru înscrierea la concurs se depun online, în Sistemul Informațional al INJ, în perioada 20 mai – 19 iunie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La cererea-tip se atașează versiunea scanată (imagine clară) a următoarelor documente:

a) buletinul de identitate și, după caz, certificatul de căsătorie;

b) diploma de licenţă în drept şi suplimentul sau echivalentul acesteia;

c) diploma de magistru/master în drept şi suplimentul sau echivalentul acesteia;

d) diploma de doctor în drept (dacă există);

e) copia de pe carnetul de muncă (după caz) sau copia actului care atestă vechimea în muncă;

f) certificatul de cazier judiciar detaliat;

g) declaraţia de avere şi interese personale pentru anul fiscal precedent şi pentru anul în care a fost depusă cererea de înscriere la concurs, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 la Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.

„Certificatul medical privind starea sănătății şi concluziile privitor la corespunderea exigențelor pentru exercitarea funcției este eliberat de Comisia specializată a Ministerului Sănătății, după promovarea examenului de admitere, și se prezintă Institutului Național al Justiției. Se admite participarea la Concurs a persoanelor care dețin diplome de licență în drept, eliberate de instituțiile superioare de învățământ din Republica Moldova. Persoanele care dețin diplome de licență în drept din străinătate prezintă certificatul de recunoaștere şi echivalare a studiilor în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Institutul solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate verificarea declaraţiei de avere, iar de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate – informaţii privind integritatea candidaţilor care au promovat prima probă a concursului. În cel mult 45 de zile, aceste autorităţi comunică Institutului constatările lor”, se arată în comunicatul emis de INJ.

Calendarul de desfășurarea a concursului poate fi consultat AICI.

#candidati #concurs #CSP #functii #Institutul National al Justitiei #procurori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.