Brexit a deterioriat statutul Marii Britanii de principal punct de trecere pentru produsele care intră în Europa și a accentuat birocrația de la graniță, fapt ce a micșorat din influența economică a Regatului asupra continentului, susțin companiile de transport britanice care se plâng de prețuri crescute pentru transporturile pe continent.

Situația provocată de Brexit a fost agravată și de pandemia de Covid-19 – „A fost furtuna perfectă”, spune Robert Larkin, director la Med Freight Services, o astfel de companie cu sediul în apropierea Londrei.

„Totul este întârziat din cauza pandemiei și Brexitului. Este un coșmar complet”, a adăugat el.

Compania sa, care se ocupă de transporturi aeriene, este una dintre zecile lovite de efectele nefaste ale ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Birocrația adițională adusă de controalele la graniță, numărul mare de „semnături, ștampile, permise și permisiuni”, toate încetinesc considerabil activitatea.

Problemele aduse de Brexit vin împreună și cu anxietățile produse de faptul că UK nu mai este legat de circuitul economic european:

„Ce sens mai are să mai aducem produsele aici? Mai bine le aducem în Paris sau oriunde e mai ușor. Înainte, așa cum spunea Thatcher (n. red. – fostă prim-ministră a Regatului Unit), noi am fost «poarta Europei». Firme precum Honda sau Nissan veneau să investească pentru a aduce produse în Europa prin UK”, spune și Jeffrey Ingarfield, director la Glenn Freight Services.

Pentru transporturile pe cale aeriană, prețurile s-au dublat sau triplat doar pentru a scoate bunuri din țară. În ce privește transportul maritim, avem un container care vine din China – costă de cinci ori mai mult decât anul trecut, de la 3.000 de dolari, la 15.000. Aceste creșteri de tarife vor lovi la un moment dat consumatorul”, a mai adăugat Larkin.

Departamentul pentru transporturi din cadrul guvernului britanic susține că se află „în tratative” cu statele membre ale UE „pentru a asigura capacitatea companiilor UK de a efectua transporturi cu cerințe administrative minime”.

#Brexit #Marea Britanie #prețuri

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.