Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne, pentru a alege Parlamentul. Fiecare dintre ei trebuie să își exprime individual opțiunea, prezentând un act de identitate.

Operatorii vor verifica persoana în baza de date, apoi o vor direcționa către membrii Biroului Electoral care o vor găsi în lista electorală sau o vor include în cea suplimentară și îi vor înmâna buletinul de vot.

La primirea buletinului, alegătorul va semna în lista electorală în dreptul numelui său. La parlamentare, cetățenii care vor să voteze în afara razei secției de votare unde își au reședința și nu s-au înscris în lista de bază, vor prezenta certificatul cu drept de vot.

Conform Codului Electoral, la locul aflării pot vota persoanele aflate în detenție, cele care nu sunt înregistrate la domiciliu, cetățenii care se află în sanatorii sau spitale, cei care sunt peste hotare și se prezintă la secțiile de vot destinate diasporei, persoanele din stânga Nistrului, studenții și elevii care se află în alte localități decât cele de reședință, militarii aflați în unități și funcționarii electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a vota, cetățenii vor prezenta cartea de identitate sau buletinul de identitate, inclusiv provizorii. Peste hotare, pașaportul poate fi folosit la alegeri, chiar dacă este expirat. Aceștia vor intra individual în cabina de vot și vor aplica ștampila pe buletin. Se interzice fotografierea și expunerea publică a opțiunii alese.

Buletinele în care s-au aplicat ștampila „votat” în dreptul mai multor candidați sunt declarate nevalabile. Alegătorul care nu poate completa de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepția funcționarilor electorali sau reprezentanților candidaților la scrutin.

Secțiile de votare se deschid la ora 7:00 și vor activa până la 21:00. Dacă există rânduri, perioada lor de activitatea poate fi prelungită cu maxim două ore.

Președintele secției de votare va ține evidența evenimentelor importante ce au loc în timpul alegerilor și pe parcursul numărării voturilor, consemnând incidentele în raportul de activitate al biroului electoral și în procese verbale.

#alegeri #Briefingul Zilei #parlamentare 2025 #sectie de votare #ziua votării

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.