Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Buburuzele au invadat unele plaje din România, spre disperarea turiștilor

24 Iun. 2025, 19:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Iun. 2025, 19:25 // Actualitate //  Realitatea.md

Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor. De câteva zile, stațiunea Mamaia se confruntă cu o invazie de gărgărițe, care sunt prezente peste tot, pe hainele turiștilor, pe saltele și chiar pe oamenii care stau la soare, disconfortul fiind unul evident.

Totuși, această specie de buburuze este considerată utilă, folosită în combaterea biologică a dăunătorilor, spre exemplu a afidelor.

Explicații înmulțirii buburuzelor e destul de simplă: când populația prăzii crește, crește și cea a prădătorului. În acest caz, prada este reprezentată de afide (păduchii de plante), iar prădătorul – gărgărițele, insecte care se hrănesc cu ele.

Clima mai caldă și iernile blânde au favorizat supraviețuirea ouălor de afide, ceea ce a dus la o creștere accentuată a acestora, în special pe terenurile agricole. Astfel, s-a creat un mediu ideal pentru înmulțirea gărgărițelor, care au acum hrană din abundență. În plus, gărgărițele nu au mulți prădători naturali. În mediul urban, unde broaștele, șopârlele și păianjenii sunt rari, numărul gărgărițelor nu este ținut sub control natural.

Spre deosebire de afide, care afectează culturile agricole, gărgărițele sunt de fapt benefice. Ele nu dăunează plantelor și nu reprezintă un pericol pentru oameni – doar un disconfort temporar, din cauza numărului mare și a tendinței de a se adăposti în clădiri sau pe obiecte deschise la culoare.

Specialiștii spun că insectele sunt inofensive și vor dispărea în câteva zile. „Din fericire, este vorba despre o specie autohtonă, despre Coccinella septempunctata, care practic adunce foarte multe beneficii, atât culturilor, cât și în general grădinilor, pentru că aceste buburuze consumă alte insecte mai mici, acele afide sau păduchi de plante, care efectiv distrug atât cultura agricolă, cât și grădini și arbori”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni din România.

Biologul mai precizează că vorbim de un fenomen natural, fără nici un efect advers asupra sănătății oamenilor. Răzvan Popescu Mirceni a mai precizat că cel mai probabil au eclozat, ”s-au transformat din pupe în adulți un număr mare de exemplare și au fost aduse cu acel front atmosferic ce a adus azi și puțină ploaie la Constanța”, spune biologul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.