Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor. De câteva zile, stațiunea Mamaia se confruntă cu o invazie de gărgărițe, care sunt prezente peste tot, pe hainele turiștilor, pe saltele și chiar pe oamenii care stau la soare, disconfortul fiind unul evident.

Totuși, această specie de buburuze este considerată utilă, folosită în combaterea biologică a dăunătorilor, spre exemplu a afidelor.

Explicații înmulțirii buburuzelor e destul de simplă: când populația prăzii crește, crește și cea a prădătorului. În acest caz, prada este reprezentată de afide (păduchii de plante), iar prădătorul – gărgărițele, insecte care se hrănesc cu ele.

Clima mai caldă și iernile blânde au favorizat supraviețuirea ouălor de afide, ceea ce a dus la o creștere accentuată a acestora, în special pe terenurile agricole. Astfel, s-a creat un mediu ideal pentru înmulțirea gărgărițelor, care au acum hrană din abundență. În plus, gărgărițele nu au mulți prădători naturali. În mediul urban, unde broaștele, șopârlele și păianjenii sunt rari, numărul gărgărițelor nu este ținut sub control natural.

Spre deosebire de afide, care afectează culturile agricole, gărgărițele sunt de fapt benefice. Ele nu dăunează plantelor și nu reprezintă un pericol pentru oameni – doar un disconfort temporar, din cauza numărului mare și a tendinței de a se adăposti în clădiri sau pe obiecte deschise la culoare.

Specialiștii spun că insectele sunt inofensive și vor dispărea în câteva zile. „Din fericire, este vorba despre o specie autohtonă, despre Coccinella septempunctata, care practic adunce foarte multe beneficii, atât culturilor, cât și în general grădinilor, pentru că aceste buburuze consumă alte insecte mai mici, acele afide sau păduchi de plante, care efectiv distrug atât cultura agricolă, cât și grădini și arbori”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni din România.

Biologul mai precizează că vorbim de un fenomen natural, fără nici un efect advers asupra sănătății oamenilor. Răzvan Popescu Mirceni a mai precizat că cel mai probabil au eclozat, ”s-au transformat din pupe în adulți un număr mare de exemplare și au fost aduse cu acel front atmosferic ce a adus azi și puțină ploaie la Constanța”, spune biologul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buburuze #plaje #Romania

Americanii s-au îndrăgostit de „maxxing”, iar Dictionary.com l-a ales cuvântul anului 2026. Termenul vine de la „maximising” (a maximiza). Potrivit Dictionary.com, el „poate fi folosit singur sau adăugat la finalul oricărui cuvânt, pentru a arăta că faci ceva la maximum sau că îl îmbunătățești cât de mult poți”, scrie BBC.

Este o schimbare mare față de acum doi ani, când site-ul a ales cuvântul „demure” (discret, modest), după ce a analizat rețelele sociale, știrile și căutările din SUA. Anul trecut, cuvântul ales a fost „67”.

„Maxxing arată o cultură tot mai preocupată să scoată maximum din orice”, a spus Steve Johnson, directorul departamentului de lexicografie al Dictionary Media Group.

Dictionary.com a constatat că, în august 2026, termenul „maxxing” a apărut în mediul online de aproape 19 ori mai des decât în medie, pe lună, în 2025. Pe lista finală s-au mai aflat „affordability” (prețuri accesibile), „data centre” (centru de date), „odyssey” (odisee) și „unc”, prescurtarea de la „uncle” (unchi).

Pe rețelele sociale, mulți tineri sub 30 de ani din Generația Z și cei mai mici decât ei postează des despre cum fac „maxxing”, încercând să atingă perfecțiunea în tot felul de domenii.

Influencerii de fitness și sănătate vorbesc despre „proteinmaxxing” (cât mai multe proteine) și „fibermaxxing” (cât mai multe fibre). Cei care vor să doarmă cât mai bine spun că fac „sleepmaxxing”.

Influencerul Clavicular a strâns mii de urmăritori arătând cum face „looksmaxxing” extrem, adică încearcă să arate cât mai bine după un set de reguli stricte, mai ales în privința maxilarului, a ochilor și a corpului.