Alocația de stat pentru copiii moldoveni cu cetățenie română nu va fi pierdută chiar dacă părinții au rămas fără carte de identitate românească, dau asigurări autoritățile de la București, în contextul în care peste 100.000 de cărți de identitate românești, deținute de moldoveni, și-au pierdut valabilitatea în urma unei modificări legislative aplicate din 202, scrie BANI.MD.

Într-un răspuns oficial pentru gandul.ro, Ministerul Muncii precizează clar că dreptul copilului la alocație nu este afectat de anularea actului de identitate al părintelui.

„Plata alocației de stat pentru un copil cu cetățenie română nu poate fi încetată ca urmare a problemelor legate de actele de identitate ale părintelui, întrucât acesta nu constituie motiv de încetare”, au transmis reprezentanții ministerului.

Totodată, autoritățile explică faptul că anularea buletinului nu duce la pierderea alocației, ci doar la imposibilitatea temporară a părintelui de a încasa suma.

„În cazul în care părinților li s-a anulat sau retras buletinul de identitate românesc ne aflăm în situația în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal”, se arată în răspunsul oficial.

Conform aceleiași hotărâri, în asemenea situații plata poate fi făcută celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau unei persoane împuternicite prin procură specială, potrivit sursei citate.

„Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, persoana împuternicită depune la agenția teritorială de domiciliu cererea de acordare a drepturilor, însoţită de copia procurii speciale”, au mai precizat autoritățile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, problema apare în contextul unei modificări legislative privind evidența populației, care limitează la cel mult zece persoane posibilitatea de a fi luate în spațiu de către un proprietar, în afara familiei extinse. În urma verificărilor administrative, peste 160 000 de cărți de identitate și-au pierdut valabilitatea, iar aproximativ 66% dintre persoanele afectate, adică peste 100 000, sunt cetățeni născuți în Republica Moldova.

Ministerul mai subliniază că, dacă părintele obține ulterior un nou act de identitate românesc, reluarea plății alocației nu se face automat, fiind necesară depunerea unei noi cereri la primăria de domiciliu sau reședință.

#alocatie sociala #carte de identitate românească #copii moldoveni #Romania

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.