Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Budapesta refuză să participe la summitul UE de la Liov: Orban respinge avansarea negocierilor cu Ucraina

18 Nov. 2025, 09:30
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2025, 09:30 // În Lume //  Realitatea.md

Ungaria a anunţat luni, 17 noiembrie curent, că nu îşi va trimite ministrul afacerilor europene la reuniunea informală din 11-12 decembrie din oraşul Liov, în Ucraina, convocată pentru a arăta sprijin faţă de procesul de aderare al acestei ţări la UE. „Ungaria nu va avea reprezentare la nivel politic la această reuniune informală”, a declarat ministrul ungar Janos Boka, argumentând că o presupusă propunere de a avansa în procesul de aderare fără a avea unanimitate este contrară normelor europene.

Ungaria ar putea trimite un reprezentant sub nivelul ministerial.

Propunerea „este contrară principiilor politice şi procedurale”, a declarat Boka pentru presa ungară la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului Afaceri Generale.

Ucraina este candidată pentru aderarea la UE din 2022, iar anul trecut au început oficial negocierile, însă pentru a deschide capitole specifice este nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre.

Deşi anunţul oficial se limitează la a spune că la reuniunea de la Liov se va discuta despre „progresele în drumul său către UE”, guvernul de la Budapesta a avertizat că există o propunere pentru aprobarea acestor progrese printr-o majoritate calificată, pentru a evita astfel vetoul ungar.

Boka a afirmat că nu vede nicio valoare politică suplimentară în faptul că această reuniune are loc pe teritoriul ţării candidate.

Danemarca, ţară care care deţine preşedinţia rotativă a UE, susţine însă că organizarea ei acolo va transmite un mesaj clar că viitorul Ucrainei este în UE.

UE caută formule legale pentru a ocoli vetoul Ungariei asupra integrării Ucrainei, dintre care una propusă în octombrie de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, de a opta pentru majoritatea calificată, şi nu pentru unanimitate pentru a deschide capitolele de negocieri de aderare, respinsă de premierul ungar Viktor Orban.

Ministrul ungar de interne, Gergely Gulyas, a afirmat că „nu se poate exclude” ca în reuniunea de la Liov să se ignore principiul unanimităţii şi să se avanseze în negocieri fără a respecta vetoul Budapestei.

Potrivit lui Gulyas, acest lucru ar contraveni regulilor comunitare.

Premierul Viktor Orban este principalul aliat al Moscovei în cadrul UE, iar Ungaria, membră a NATO, refuză să ofere ajutor militar Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.