Cu venituri de 64,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cu 9,3% mai mult decât venitul anului curent la bugetul public național, iar cheltuieli de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5% decât în 2022 reprezintă bugetul public național pentru anul 2023, aprobat astăzi, 12 decembrie, în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare speciale.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, precum și reflectate în document, deficitul bugetului de stat pentru anul viitor va fi de 18,3 miliarde de lei, care se preconizează a fi acoperit din surse interne și externe.

„La elaborarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova europeană 2030”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Astfel, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 este fundamentat pe o creștere economică de 2%, doar după a doua jumătate anului viitor, iar nivelul inflației medii anuale va scădea și va ajunge spre sfârșitul anului la 15,7%, comparativ cât este în prezent 31%.

„Taxa pe valoarea adăugată este cea mai importantă sursă de venit, peste jumătate din tot volumul. Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 miliarde de lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor”, se mai arată în nota informativă a proiectului.

Principalele măsuri de politici care se regăsesc în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt:

– acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, cu un fond de reducere a vulnerabilității energetice în volum de 5 miliarde de lei;

– acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei;

– acordarea plății compensatorii persoanelor al căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei;

– realizarea programului Prima Casă;

– programele START pentru TINERI și PARE 1+1;

– asigurarea majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ;

– majorarea burselor elevilor, studenților și sportivilor;

– susținerea activității teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice și altele.

Totodată, anul viitor, vor derula cca 154 proiecte finanțate din surse externe, iar cheltuielile pentru executarea acestora sunt estimate la 4,5 miliarde lei.

La capitolul ce ține de datoria publică se estimează a fi de 39,7 la sută din Produsul Intern Brut, la finele anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #Bugetul de stat 2023 #deficit #parlament #prima lectura #venit

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.