Comisia inter-guvernamentală pentru implementarea Memorandumului de Înțelegere în domeniul transformării digitale dintre Republica Moldova și România s-a reunit astăzi, la Chișinău, în cea de-a doua ședință plenară. Aici au fost discutate realizările comisiei mixte din prima jumătate de an de la înființare. Totodată, a fost stabilit că următoarele 6 luni Republica Moldova va deține președinția Comisiei, transmisă prin rotație de către partea română. În calitate de Președinte al Comisiei a fost aleasă Olga Tumuruc, directorul Agenției de Guvernare Electronică.

„România a fost și rămâne a fi cel mai apropiat prieten și partener al Republicii Moldova, pe care o va ajuta să se poziționeze ca o națiune digitală competitivă, în conformitate cu valorile și standardele europene și internaționale. Sunt încrezător că împreună vom crea spațiul digital comun, rezilient, durabil, competitiv, pentru a face față provocărilor, a celor regionale și globale, pentru a asigura confort și bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului și un viitor prosper și pașnic”, a declarat ministrul Digitalizări din Moldova, Iurie Țurcanu.

Delegația română, a fost condusă de Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

„Relația cu Republica Moldova este o prioritate strategică pentru România. Avem un program special pentru Republica Moldova. Vom aloca anul viitor cât mai multe fonduri pentru cercetare științifică și un buget cu 70% mai mare decât a fost până acum. Sunt convins că vom face lucruri mărețe împreună”, a declarat Sebastian Burduja.

În cadrul ședinței, au fost semnate două documente importante, care urmăresc scopul consolidării relațiilor de cooperare în domeniul digitalizării între guvernele Republicii Moldova, României și două companii private: Compania internațională Microsoft Corp și Compania românească UiPath.

Colaborarea trilaterală între cele două guverne și companiile Microsoft și UiPath deschide noi perspective și oportunități pentru dezvoltarea digitală a Republicii Moldova și a României. Aceste acorduri de colaborare nu au caracter sau angajament comercial. Ele sunt acorduri de parteneriat strategic, în care părțile sunt motivate de dorința de a conlucra într-o echipă comună la digitalizarea celor două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#digitalizare #Iurie Țurcanu #Romania #vicepremierul pentru Digitalizare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.