Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 peste 41 de miliarde de lei la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Potrivit datelor oficiale, în 2025 au fost colectate 41,15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 2,87 miliarde de lei sau 7,5% față de 2024, transmite Bani.md.

Cea mai mare parte a veniturilor a provenit din TVA-ul la import, care a reprezentat 66,6% din totalul încasărilor. Acesta a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei sau 7,7% comparativ cu anul precedent.

Accizele au adus la buget 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de 7,3%. Cele mai mari contribuții la această categorie au venit din produsele petroliere importate – 4,62 miliarde de lei, în creștere cu 14,4%, produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei, cu un avans de 0,1%, și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei, cu 8,2% mai mult decât anul trecut.

În același timp, unele poziții au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (minus 2,4%), băuturile alcoolice tari (minus 7,8%) și vinurile importate (minus 19,7%).

Taxa vamală a generat venituri de 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024. În schimb, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei, cu 12,5% mai puțin.

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din activitatea de import.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#importuri #buget

Universitățile cu autonomie financiară vor primi în 2026 1,1 miliarde de lei de la bugetul de stat, cu 108 milioane mai mult decât în 2025. În top se află USMF „Nicolae Testemițanu”, condusă de Emil Ceban, ministrul Sănătății și membru PAS, urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei, al cărei rector este Viorel Bostan, de asemenea deputat PAS.

La evaluarea performanței universităților au stat la bază 17 indicatori privind calitatea predării, cercetarea științifică, internaționalizarea și orientarea socială. Printre acești indicatori sunt numărul conducătorilor de doctorat, numărul cadrelor didactice tinere, angajabilitatea absolvenților, cercetarea și inovarea, internaționalizarea studiilor.

Cei mai mulți conducători de doctorat cu doctoranzi în proces de studiu din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare sunt la USMF – 13%, în timp ce la USM, ASEM, UPSC acest indicator este de câte 12%, iar la USARB – 11%.

Instituțiile cu cele mai tinere cadre didactice și științifico-didactice sunt USMF și UTM, ponderea lor constituind 25% din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare.

„Totodată, cei mai mulți studenți înmatriculați în anul de studii 2025-2026 – deținători ai diplomelor de BAC cu media de la nota „8,0” în sus din numărul total de candidați înmatriculați cu diploma de bacalaureat – sunt la USMF (69%), urmată de AMTAP (37%), UTM (30%), USM (28%) și ASEM (27%)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Cât privește angajabilitatea absolvenților, cele mai mari rate de inserție pe piața muncii sunt raportate de USMF (67%), UPSC (65%), AMTAP (62%) și USARB (60%).

La capitolul cercetare și inovare, USMF și UTM rămân lideri, cu cele mai multe articole în bazele de date internaționale (Web of Science/Scopus) și cel mai mare volum de fonduri atrase pentru cercetare din proiecte naționale și internaționale, cât și din programul de cercetare „Orizont Europa”. Totodată, doar UTM și ASEM au monografii publicate la edituri prestigioase, recunoscute internațional.

UTM este lider la capitolul mobilități academice, în timp ce USMF deține întâietatea la numărul de studenți străini și cadre didactice cu certificate de cunoaștere a limbii engleză/franceză (nivelul B2-C2).

Pe lângă finanțarea pentru performanță, universitățile vor primi bani prin două componente: finanțarea standard și cea complementară. Finanțarea standard depășește 827 de milioane de lei și vizează procesul educațional, cu circa 19,9 mii de lei alocați per student. Finanțarea complementară, de peste 77 de milioane de lei, este destinată îmbunătățirii condițiilor pentru studenți, inclusiv renovarea căminelor, modernizarea dotărilor și susținerea activităților culturale și sportive.