Profesorul de la București Marian Preda a analizat din mai multe puncte de vedere comasarea Universității din Cahul cu UTM și a relatat despre problemele și avantajele identificate. El a menționat experiența României și a precizat că i s-a vorbite în ultima perioadă, fiind rector al Universității din București, despre scandalul din mediul academic al Republicii Moldova.
Oficialul a făcut referire la mai multe evenimente și declarații, pentru a analiza situația. În opinia sa, dacă există universități ineficiente, acestea trebuie reorganizare, comasate sau desființate, pe ambele maluri ale Prutului.
„Este clar că Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ. Întrebările firești, aici, sunt: a) „De ce a apărut urgența comasării acum și nu mai devreme?” și b) „De ce cu Universitatea Tehnică din Moldova și nu cu cea din Galați, mai apropiată ca domenii, deja implicată prin istoric și prin prezent cu profesori (pe modelul Taraclia – Ruse) sau, dacă se dorea o mare universitate din Chișinău, de exemplu, cu Universitatea de Stat din Moldova, care este comprehensivă și are deja profesori specializați pe domeniile de la Cahul?”, notează Preda.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Profesorul a analizat realitățile politice din Moldova, s-a referit la mandatele de rectori ale lui Viorel Bostan și al tatălui său Ion Bostan și a punctat că „experiența României, ca și a altor țări, arată că eternizarea în funcția de rector a acelorași persoane diminuează adaptabilitatea la nou a universităților respective și a sistemului de învățământ superior în ansamblul său; nu este întâmplător faptul că legiuitorul din Republica Moldova, ca și cel din România, a statuat ca principiu maximum 2 mandate. Căutarea și folosirea unor „portițe legale” este nu doar imorală, ci și contraproductivă instituționalE.
În același timp, în opinia lui Preda, comasarea UTM cu Universitatea din Cahul ar asigura un avantaj enorm pentru Universitatea Tehnică a Moldova, care va obține fără acreditare în lista de specializări unele domenii din zona științelor socio-umane care sunt deja acreditate la Cahul, astfel fiind compensat interesul scăzut pentru unele specialități.
„Republica Moldova, dacă mi se permite un sfat, trebuie să întărească autonomia universităților față de Minister așa cum se întâmplă în mai mare măsură în România, dar fără să copieze tocmai șmecheriile mioritice care politizează parțial unele universități și le aduc unele avantaje și privilegii rectorilor angajați politic cu prețul diminuării autonomiei reale a lor și, implicit, a universităților pe care le conduc. Chiar dacă astfel de practici au fost tolerate sau ignorate de partenerii europeni nu înseamnă că sunt moral acceptabile, ci că sunt tocmai acele cauze pentru care România mai are drum de parcurs până să devină o democrație solidă și consolidată”, punctează rectorul Universității din București.
