Buletinele de vot pentru prezidențiale vor fi tipărite în limbile română și rusă. Deși în spațiul public au apărut deja speculații despre faptul că modelul a fost publicat doar în română, fapt considerat discriminatoriu de unii politicieni pro-ruși, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) precizează că drepturile minorităților vor fi respectate.

Legislația în vigoare prevede că buletinele de vot se întocmesc doar în limba română. Totuși, autoritățile nu exclud vă vor tipări buletinele de vot și în alte limbi utilizate de minorități, dacă vor parveni asemenea cereri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prevederile Codului electoral menționează că buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă”, a comunicat pentru Realitatea purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu.

Potrivit funcționarei, după ședința Comisiei, desfășurată pe 24 septembrie 2024, când au fost înregistrat ultimii candidați în cursa pentru funcția de șef al statului, candidații au semnat documentele de rigoare, care să ateste conformitatea datelor înscrise în buletinele de vot, atât în versiunea în limba română, cât și cea în limba rusă.

#Alegeri prezidentiale #buletine de vot #Moldova #romana #rusă

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.