Noul Guvern din Bulgaria a abandonat efectiv planul de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026, după ce ministrul de Finanţe, Temenuzhka Petkova, a anunţat că nu va solicita rapoarte extraordinare de convergenţă de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, informează Novinite. Datele publicate recent de Eurostat arată că în decembrie rata anuală a inflaţiei în Bulgaria îndeplinea criteriul stabilit în Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro.

Începând din decembrie 2024, inflaţia medie anuală în Bulgaria se situează la 2,6%. Comparativ, Lituania, Finlanda şi Italia aveau rate ale inflaţiei de 0,9%, 1% şi, respectiv, 1,1%, conform Eurostat.

Analiştii susţin că rata inflaţiei în Bulgaria este în intervalul ţintă stabilit în Tratatul de la Maastricht. Conform acestui document, criteriul privind inflaţia este calculat folosind rata medie a inflaţiei din trei state membre UE cu cea mai scăzută inflaţiei. Se adaugă 1,5 puncte procentuale la această medie şi se fixează plafonul la 2,5%. În condiţiile în care în Bulgaria inflaţia s-a situat la 2,6%, deviaţia de la obiectiv este de doar 0,1%.

În pofida optimismului din trecut şi a declaraţiilor privind oportunitatea aderării la zona euro, unii parteneri din coaliţia guvernamentală au fost mult timp reticenţi privind adoptarea rapidă a euro.

Petkova a indicat că există dificultăţi financiare semnificative, anunţând un deficit de peste 3,6 miliarde de leva în primul trimestru din 2025. Oficialul intenţionează să retragă actuala Lege a Bugetului şi să depună un nou proiect până în 14 februarie, sperând să limiteze deficitul la 3% din PIB. Guvernul din Bulgaria va folosi temporar fondurile de rezervă pentru a acoperi cheltuielile din ianuarie şi pentru a asigura funcţionarea statului.

Ministrul de Finanţe şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia finanţelor publice, din cauza politicilor „nerezonabile” din ultimii trei ani. Ea a avertizat că cetăţenii bulgari vor trebuie „să plătească factura” şi a dat asigurări că sunt asigurate fondurile pentru plăţile sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2026 #aderare #Bulgaria #zona euro

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.