Vinăria Invinprom din Chirsova, UTA Găgăuzia, altădată în top 5 vânzători şi exportatori de vinuri din Republica Moldova, a fost scoasă la licitaţie „cu reducere” de vânzare, de către lichidator, notează mold-street.com.

Potrivit unui anunţ publicat de lichidatorul autorizat Nicolae Bostan licitaţia „cu reducere” de vânzare, se va desfăşura pe 17 februarie şi la ea se expune: întreprinderea Invinprom SRL, „ca un complex patrimonial unic”, la preţul iniţial de 51,44 milioane lei (circa 2,7 milioane euro).

Invinprom SRL are ca unic asociat pe Maxim Crîlatov, care apare ca asociat în Rusia la mai multe companii, incluisv Torgovii Dom Kirsova, ce se ocupa de distribuţia vinurilor din Republica Moldova pe piaţa Rusiei. De notat că în anunţ nu este specificat ce active deţine Invinprom SRL, dar şi ce pasive.

Întreprinderea cu un capital social de 5.400 lei, a ajuns în procedură de insolvabilitate încă acum 10 ani, ca urmare a unor datorii acumulate la rambursarea creditelor. Cel mai mare volum al creditelor era faţă de Banca Socială, una dintre cele trei instituţii financiare implicate în Furtul Miliardului.

Ulterior a trecut şi prin procedura de restructurare, iar din vara anului 2021 este în procedură de lichidare. Cu toate acestea Invinprom SRL a continuat să activeze şi să fie unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de vinuri din Republica Moldova.

De exemplu în 2021 raporta venituri de circa 183 milioane lei, ajungând pe locul 5 între companiile vinicole din Republica Moldova. În acelaşi timp raporta şi pierderi de peste 835.000 de lei. În 2023 însă veniturile vănăriei s-au prăbuşit la 46,22 milioane lei, iar pierderile au crescut la 2,55 milioane lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rapoartele de audit ale companiei atestă lipsa unor acte de inventariere a activelor, dar şi probleme de evidenţă contabilă. Datele publice arată că vinăria avea la începutul acestui an datorii de circa 200.000 de lei la bugetul local şi central.

#Gagauzia #insolventa #Vinarie

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.