Bulgaria are Guvern după 2 ani de criză politică. Nikolai Denkov a fost desemnat premier

Bulgaria are în sfârșit guvern, după cinci tururi de alegeri legislative în ultimii doi ani. Parlamentul a votat marți, 6 iunie curent, alegerea lui Nikolai Denkov ca prim-ministru al Bulgariei. Votul în legislativul cu 240 de locuri a fost de 132-69 şi nicio abţinere.

Denkov a fost desemnat prim-ministru de o coaliţie formată din ”Continuăm Schimbarea” şi Bulgaria Democratică (CC-DB). După nouă luni, Denkov va face rocada în această funcţie cu Maria Gabriel de la GERB-UDF.

Adresându-se Parlamentului, Denkov şi-a luat angajamentul de a prezenta un proiect de buget cu ţinta de deficit de 3%, pentru a îndeplini angajamentele din programul internaţional, de a lucra pentru intrarea Bulgariei în Schengen în 2023 şi zona euro de la începutul lui 2025, şi de a implementa agenda legislativă, inclusiv modificări la Constituţie, în strânsă coordonare cu Adunarea Naţională. El a spus că, dacă priorităţile nu vor fi implementate, va demisiona.

‘Nu a fost visul meu din copilărie să fiu prim-ministru într-o ţară în gravă criză politică, cu o societate divizată. Visul meu din copilărie a fost să fiu om de ştiinţă şi mi l-am împlinit. De aceea, dacă priorităţile nu vor fi îndeplinite, voi demisiona’, a spus el.

Denkov a prezentat structura şi componenţa cabinetului, precizând că, în primele nouă luni, el va fi prim-ministru şi, în următoarele nouă luni, Maria Gabriel (GERB-UDF) va prelua mandatul.

Cu un vot de 132-69 şi nicio abţinere, Parlamentul a aprobat structura guvernului Denkov-Gabriel.

Guvernul este condus de un prim-ministru, având un vicepremier şi 18 miniştri. Ministerul Agriculturii a fost transformat în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Aceasta este componenţa întregului Cabinet:

Prim-ministru: Nikolai Denkov

Viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe: Maria Gabriel

Ministru de Finanţe: Asen Vasilev

Ministru de Interne: Kalin Stoianov

Ministru al Apărării: Todor Tagarev

Ministru al Mediului şi Apei: Iulian Popov

Ministru al Energiei: Rumen Radev

Ministru al Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice: Andrei Ţekov

Ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei: Kiril Vatev

Ministru al Economiei şi Industriei: Bogdan Bogdanov

Ministru al Inovaţiei şi Creşterii: Milena Stoiceva

Ministru al Muncii şi Politicii Sociale: Ivanka Şalapatova

Ministru al Justiţiei: Atanas Slavov

Ministru al Sănătăţii: Hristo Hinkov

Ministru al Educaţiei şi Ştiinţei: Galin Ţokov

Ministru Turismului: Zariţa Dimkova

Ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor: Gheorghi Gvozdeikov

Ministru al Guvernanţei Electronice: Aleksandr Iolovski

Ministru al Culturii: Krastiu Krastev

Ministru al Tineretului şi Sporturilor: Dimităr Iliev

#Bulgaria #premier #criza politică

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.