Bulgaria are în sfârșit guvern, după cinci tururi de alegeri legislative în ultimii doi ani. Parlamentul a votat marți, 6 iunie curent, alegerea lui Nikolai Denkov ca prim-ministru al Bulgariei. Votul în legislativul cu 240 de locuri a fost de 132-69 şi nicio abţinere.

Denkov a fost desemnat prim-ministru de o coaliţie formată din ”Continuăm Schimbarea” şi Bulgaria Democratică (CC-DB). După nouă luni, Denkov va face rocada în această funcţie cu Maria Gabriel de la GERB-UDF.

Adresându-se Parlamentului, Denkov şi-a luat angajamentul de a prezenta un proiect de buget cu ţinta de deficit de 3%, pentru a îndeplini angajamentele din programul internaţional, de a lucra pentru intrarea Bulgariei în Schengen în 2023 şi zona euro de la începutul lui 2025, şi de a implementa agenda legislativă, inclusiv modificări la Constituţie, în strânsă coordonare cu Adunarea Naţională. El a spus că, dacă priorităţile nu vor fi implementate, va demisiona.

‘Nu a fost visul meu din copilărie să fiu prim-ministru într-o ţară în gravă criză politică, cu o societate divizată. Visul meu din copilărie a fost să fiu om de ştiinţă şi mi l-am împlinit. De aceea, dacă priorităţile nu vor fi îndeplinite, voi demisiona’, a spus el.

Denkov a prezentat structura şi componenţa cabinetului, precizând că, în primele nouă luni, el va fi prim-ministru şi, în următoarele nouă luni, Maria Gabriel (GERB-UDF) va prelua mandatul.

Cu un vot de 132-69 şi nicio abţinere, Parlamentul a aprobat structura guvernului Denkov-Gabriel.

Guvernul este condus de un prim-ministru, având un vicepremier şi 18 miniştri. Ministerul Agriculturii a fost transformat în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Aceasta este componenţa întregului Cabinet:

Prim-ministru: Nikolai Denkov

Viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe: Maria Gabriel

Ministru de Finanţe: Asen Vasilev

Ministru de Interne: Kalin Stoianov

Ministru al Apărării: Todor Tagarev

Ministru al Mediului şi Apei: Iulian Popov

Ministru al Energiei: Rumen Radev

Ministru al Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice: Andrei Ţekov

Ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei: Kiril Vatev

Ministru al Economiei şi Industriei: Bogdan Bogdanov

Ministru al Inovaţiei şi Creşterii: Milena Stoiceva

Ministru al Muncii şi Politicii Sociale: Ivanka Şalapatova

Ministru al Justiţiei: Atanas Slavov

Ministru al Sănătăţii: Hristo Hinkov

Ministru al Educaţiei şi Ştiinţei: Galin Ţokov

Ministru Turismului: Zariţa Dimkova

Ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor: Gheorghi Gvozdeikov

Ministru al Guvernanţei Electronice: Aleksandr Iolovski

Ministru al Culturii: Krastiu Krastev

Ministru al Tineretului şi Sporturilor: Dimităr Iliev

#Bulgaria #criza politică #premier

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.