Bulgaria, după Polonia, Slovacia și Ungaria, va limita importul de cereale ucrainene. Țara va interzice temporar importurile de alimente din Ucraina, cu excepția produselor de tranzit, relatează Radioul Național Bulgar, citându-l pe prim-ministrul guvernului, Gylyb Donev. Este vorba de perioada 24 aprilie – 30 iunie.

Producătorii moldoveni – afectați de importurile din Ucraina. Ce spun autoritățile despre ajutorul pentru agricultori

Autoritățile au luat această decizie din cauza faptului că în ultimul an au rămas cantități semnificative de alimente în țară, ceea ce a perturbat lanțurile alimentare, a spus Donev. Potrivit acestuia, situația actuală ar putea amenința afacerile bulgare cu consecințe „extrem de grave”.

„Ca guvern care lucrează și rezolvă problemele cetățenilor, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple. Suntem obligați să luăm această măsură națională, deoarece autoritățile europene responsabile încă se gândesc la modul de a răspunde în mod adecvat la circumstanțele schimbate cauzate de „coridoarele de solidaritate [pentru exportul cerealelor ucrainene]”, a spus Donev.

El a adăugat că Bulgaria este încă solidară cu Ucraina, dar „falimentul producătorilor agricoli bulgari nu va ajuta această cauză”.

O interdicție temporară a importurilor de alimente din Ucraina în Bulgaria va intra în vigoare în perioada 24 aprilie – 30 iunie, a declarat ministrul Agriculturii, Yavor Gechev.

„Dacă Bruxellesul răspunde prompt la situația actuală, interdicția ar putea fi ridicată mai devreme”, a adăugat el.

Concomitent cu decizia Bulgariei, s-a cunoscut că și România ia în considerare posibilitatea impunerii de restricții asupra produselor agricole ucrainene.

„Sunt complet de acord că acest set de măsuri trebuie luat în considerare. Este exact ceea ce am raportat în scrisoarea [către Comisia Europeană]”, a declarat premierul român Nicolae Ciucă.

La începutul lunii aprilie, cinci țări – Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia – s-au adresat autorităților UE cu o solicitare de a cumpăra alimente ucrainene acumulate de la acestea. Aceștia au remarcat că, din cauza fluxului din Ucraina, costul produselor proprii a scăzut, în timp ce prețurile îngrășămintelor și energiei „cred vertiginos”. Ulterior, Polonia, Ungaria și Slovacia au impus restricții asupra importurilor de alimente din Ucraina.

Comisia Europeană a criticat această decizie, menționând că politica comercială este de competența exclusivă a UE. Kievul și-a exprimat, de asemenea, regretul cu privire la restricții.

#Bulgaria #Cereale #Ucraina

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.