Comisia Europeană a criticat interdicțiile unilaterale impuse importurilor de cereale ucrainene de către Ungaria, Polonia și Slovacia în ultimele zile, calificându-le drept inacceptabile și adâncind disputa privind importurile de cereale ucrainene scutite de taxe vamale, informează APF, preluat de Agerpres.

Ciucă va accepta? Guvernului român i se solicită să blocheze importul de alimente și cereale din Ucraina

Interdicțiile sunt temporare și vizează diferite tipuri de cereale și produse agricole. Între timp, Bulgaria a sugerat că ar putea urma în curând același demers. Aceste patru state membre s-au plâns în repetate rânduri de afluxul de cereale ucrainene la prețuri reduse, susținând că afluxul masiv de produse aglomerează depozitele, denaturează piața și scade prețurile pentru producătorii locali.

„Suntem la curent cu anunțurile Poloniei și Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale și alte produse agricole din Ucraina. Solicităm informații suplimentare de la autoritățile relevante pentru a putea evalua măsurile”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „În acest context, este important să subliniem că politica comercială este de competența exclusivă a UE și, prin urmare, acțiunile unilaterale nu sunt acceptabile. În astfel de vremuri dificile, este esențială coordonarea și alinierea tuturor deciziilor în cadrul UE”, a adăugat oficialul.

Ucraina este lider mondial în ceea ce privește exportul de porumb, grâu, floarea-soarelui, orz și alte produse alimentare, care reprezintă un colac de salvare pentru multe țări în curs de dezvoltare din întreaga lume. Însă aceste exporturi au fost grav periclitate de invazia Rusiei, ceea ce a forțat Organizația Națiunilor Unite și Turcia să acționeze ca mediatori și să intermedieze așa-numita Inițiativă privind cerealele din Marea Neagră. Inițiativa oferă garanția că Rusia nu va ataca navele care transportă exporturi de alimente și îngrășăminte comerciale din trei porturi ucrainene: Odesa, Chornomorsk și Yuzhny/Pivdennyi. Deși fragil, acordul a fost reînnoit de mai multe ori și a dus până în prezent la exporturi de peste 23 milioane de tone de cereale și alte produse alimentare, potrivit estimărilor UE.

În paralel, UE a decis să suspende taxele și cotele pentru o listă lungă de exporturi ucrainene destinate blocului, inclusiv pentru multe produse agricole, în încercarea de a ajuta țara devastată de război să facă față consecințelor economice ale războiului din Rusia și de a facilita comerțul pentru fermierii ucraineni.

Măsura de suspendare ar trebui să dureze până în luna iunie a acestui an, dar Comisia a propus o prelungire de un an, până în iunie 2024.

Această tendință a fost însă întâmpinată cu critici vehemente în Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria. Aceste țări se plâng de faptul că „niveluri fără precedent” de cereale scutite de taxe vamale sunt stocate în interiorul țărilor lor și îi dezavantajează pe producătorii locali.

„În cazul în care denaturările pieței care cauzează prejudicii agricultorilor din țările noastre nu pot fi eliminate prin alte mijloace, solicităm Comisiei să pună în aplicare procedurile adecvate pentru a reintroduce tarifele și cotele la importurile din Ucraina”, au declarat liderii celor cinci state membre într-o scrisoare comună adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Varșovia și Budapesta au declarat că interdicțiile lor vor rămâne în vigoare până la 30 iunie, când urmează să expire suspendarea tarifelor vamale de către UE.

Pe lângă dezaprobarea sa inițială, Comisia Europeană a declarat luni că nu are „claritate deplină” cu privire la temeiul juridic care stă la baza deciziilor poloneză și ungară și că este „prea devreme” pentru a face comentarii cu privire la posibilele măsuri care ar putea fi luate pentru ca cele două țări să respecte legislația UE.

Comisia a subliniat beneficiile culoarelor de solidaritate și a recunoscut impactul „ofertei excesive” asupra pieței europene.

În propunerea sa legislativă de prelungire a programului de scutire de taxe vamale pentru importurile ucrainene, executivul a adăugat o „măsură de salvgardare accelerată” pentru a permite reintroducerea taxelor vamale pentru produsele care „afectează în mod negativ” piața europeană, deși nu este încă clar dacă aceasta ar fi declanșată în condițiile actuale.

„Nu este obiectivul nostru și nici al nimănui altcuiva să punem în dificultate populațiile din Uniunea Europeană în timp ce susținem Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Executivul a dezvăluit în martie un pachet de asistență în valoare de 56,3 milioane de euro pentru a compensa fermierii afectați din Polonia, Bulgaria și România pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor agricole și de presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare.

Și Bulgaria ar putea interzice importul de cereale din Ucraina. România și Cehia intervin pentru mediere

#Cereale #Comisia Europeană

Şefa diplomaţiei bulgare Velislava Petrova s-a întâlnit luni, la sediul Ministerului de Externe de la Sofia, cu ambasadoarea Ucrainei în Bulgaria, Olesia Ilaşciuk, după ce sâmbătă o dronă a pătruns în spaţiul aerian al Bulgariei, în apropiere de graniţa cu România. O analiză preliminară a indicat că aeronava fără pilot era cel mai probabil o dronă de tip Maya folosită de forţele armate ale Ucrainei, informează BTA, potrivit Agerpres.

În cadrul întrevederii, Velislava Petrova a comunicat îngrijorarea serioasă a Bulgariei şi a spus că orice intruziune neautorizată în spaţiul său aerian este inacceptabilă. Bulgaria a cerut Ucrainei să furnizeze toate informaţiile disponibile care ar putea ajuta la stabilirea circumstanţelor complete ale incidentului. În opinia exprimată de ministrul bulgar de externe, este esenţial să se adopte măsuri necesare pentru a preveni incidente similare în viitor.

De asemenea, a fost menţionată necesitatea existenţei unor canale de comunicare directe şi eficiente între instituţiile relevante din cele două ţări.

Ambasadoarea ucraineană şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de incident şi a spus că Kievul nu a direcţionat în mod intenţionat niciun vehicul aerian fără pilot către Bulgaria. Ea a confirmat că Ucraina este gata să coopereze pe deplin pentru a stabili toate circumstanţele incidentului.

Bulgaria a rămas, de asemenea, în contact cu România în legătură cu incursiunea dronei. Velislava Petrova i-a informat pe miniştrii de externe ai statelor membre UE despre incident şi despre măsurile adoptate de Sofia. Miercuri, aliaţii din NATO vor avea un schimb de păreri pe marginea celor mai recente informaţii pe această temă. Bulgaria va continua să îşi apere suveranitatea, precum şi siguranţa cetăţenilor săi şi îşi menţine poziţia că încheierea ostilităţilor şi obţinerea unei păci juste şi durabile prin eforturi diplomatice sunt esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea din regiune, a declarat Ministerul bulgar de Externe.

Drona a pătruns sâmbătă în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ o sută de metri în interiorul teritoriului bulgar, în apropierea fostului punct de control vamal Kardam.

Aparatul a căzut într-un câmp de floarea-soarelui la aproximativ un kilometru de staţia de compresoare Kardam a conductei de gaz Trans-Balkan. Incidentul nu a cauzat victime sau daune infrastructurii ori terenurilor agricole. Aeronava nu a fost detectată de sistemele radar bulgare sau româneşti, ceea ce a determinat autorităţile de la Sofia să întărească măsurile de supraveghere şi securitate de-a lungul frontierei nordice a ţării.