Guvernul Bulgariei a anunțat implementarea unor măsuri speciale de securitate la rafinăria din orașul Burgas, deținută de compania rusă „Lukoil”, în urma sancțiunilor recente impuse de Statele Unite, scrie IPN.

Potrivit deciziei adoptate de executivul de la Sofia, Agenția de Stat pentru Securitate Națională, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării vor colabora pentru a proteja obiectivele companiei „Lukoil” aflate pe teritoriul Bulgariei de eventuale acte de sabotaj.

În acest scop, autoritățile au instalat un sistem anti-drone în zona rafinăriei din Burgas.

Rafinăria „Lukoil” este una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est și asigură până la 80% din necesarul de combustibil al Bulgariei.

Pentru a evita încălcarea sancțiunilor americane, Parlamentul bulgar a modificat săptămâna trecută legislația națională și a permis statului să preia activele companiei „Lukoil” pentru a le putea vinde.

Guvernul de la Sofia a declarat că aceste măsuri au fost luate pentru a garanta stabilitatea aprovizionării cu combustibil și pentru a proteja interesele economice ale țării, după ce luna trecută Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere rusești – „Lukoil” și „Rosneft”, în urma invadării Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Lukoil #masuri #sanctiuni

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia