Proștii mor, prostia e nemuritoare — spunea Caragiale. Ea e ca un șoarece de laborator scăpat în arhiva istoriei: roade tot și se înmulțește pe rețelele sociale.

Trăim vremuri minunate: idiotul satului are telefon, internet și public. Mai e și deputat în Parlament. Scrie o tâmpenie, și în zece minute zece alți idioți îi dau Like. Și tot așa, până când nu mai știi ce e adevăr și ce e minciună — doar o mare baie de prostie împărtășită în rețea.

Dacă Caragiale ar fi trăit azi, cu certitudine și-ar fi deschis un cont pe Facebook, doar ca să vadă ce perle mai naște puțul gândirii lui Vasile Tarlev.

Acest marțafoi, cu privirea-i de comsomolist calmâc, e o poezie în sine. De fiecare dată când iese la rampă, ar trebui să se audă un gong și să se aprindă reflectoarele. Pentru că urmează spectacolul.

De astă dată, puțul gândirii sale a mai produs un gând: România, zice el, vrea să ne văduvească de portul de la Giurgiulești. Și, ca să sune mai convingător pentru „părinții” de la Lubianka, a dat-o pe rusă: Сегодня отдали порт — завтра забудут о Приднестровье, потом о Гагаузкой Автономии и так до ликвидации страны. И тогда вопрос суверенитета Молдовы останется лишь в учебниках истории.

Cu alte cuvinte: „Сегодня бургер из бистро, а завтра — против СВО.”

În realitate, Švejk ori minte, ori e prost. Cel mai probabil, și una, și alta. De fapt, Guvernul Moldovei nu vinde portul Giurgiulești – acesta a fost și va rămâne în proprietatea statului.

Se vinde, însă, cu totul alt port, care nici măcar nu e „al statului”, ci e privat și poartă numele Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Acționarul principal al operatorului ICS Danube Logistics este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Așadar, nu Guvernul Moldovei, ci BERD vinde compania care administrează portul, iar România, prin Portul Constanța, a depus doar o ofertă de cumpărare. Ușor de înțeles – pentru cine are măcar un neuron treaz.

Nu vă spuneam eu, când am auzit de întoarcerea lui Vasile Pavlovici în politică, că vom avea parte de spectacole?
Iată-l pe scenă. Țineți popcornul aproape că urmează și alte acte.

#Alexandru Tanase #opinie #Vasile Tarlev

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.