175 de sportivi vor primi pe parcursul anului 2025 burse lunare, anunță Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat. Bugetul alocat în acest scop constituie 45 de milioane de lei anual.

De suport financiar vor beneficia sportivii care au obținut în anul 2024 rezultate remarcabile la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris, dar și la Campionatele Mondiale și Europene pentru toate categoriile de vârstă, vor beneficia de burse mai mari.

„Comparativ cu anii precedenți avem o creștere semnificativă a burselor și credem că inclusiv aceste majorări stau în spatele rezultatelor deosebite pe care le vor înregistra sportivii noștri în următoarea perioadă. Ministerul Educației și Cercetării va continua să susțină sportivii atât prin programul de burse cât și prin toate celelalte activități pe care le desfășoară”, a afirmat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

Potrivit MEC, bursele vor fi repartizate după cum urmează:

2 Sportivi – 64 400 lei/lunar
6 Sportivi – 48 300 lei/lunar
9 Sportivi – 40 250 lei/lunar
13 Sportivi – 32 200 lei/lunar
36 Sportivi – 24 150 lei/lunar
2 sportivi – 20 550 lei/lunar
17 Sportivi – 19 320 lei/lunar
1 sportiv – 16 440 lei/lunar
80 Sportivi – 16 100 lei/lunar
1 sportiv – 13 700 lei/lunar.
8 Sportivi – 8050 lei/lunar

Valoarea burselor variază între 8 050 lei și 64 400 lei, în funcție de performanțele obținute de sportivi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#burse #ministerul educatiei #sportivi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.