Autoritățile publice centrale au demarat procedurile pentru achitarea plăților compensatorii destinate asistenților personali, pentru luna aprilie. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței Guvernului de către ministrul Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Declarațiile vin în contextul aprobării deciziei prin care este creat un serviciu specializat, pentru ca asistenții personali să fie reangajați. Serviciul social „Asistență personală” urmează să fie creat în cadrul

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru luna martie, Ministerul și partenerii au achitat plata compensatorie de 5000 de lei. Începând de ieri, am demarat procesul de plată pentru luna aprilie. Noi vom crea acest serviciu și vom începe procesul de reangajare în luna mai”, a anunțat Alexie Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că primarul general Ion Ceban a semnat un ordin de concediere a mai multor asistenți personali și reducerea salariilor celor care au rămas cu 50%. Principalul argument a fost lipsa banilor în bugetul municipal pentru remunerarea personalului. Alexei Buzu afirma atunci că autoritățile municipale ar fi avut la dispoziție șase luni pentru a identifica resursele financiare necesare pentru cei 380 de asistenți personali.

Între timp, municipalitatea chema administrația publică centrală in judecată, solicitând ca în bugetul Chișinăului să fie restituit peste jumătate de miliard de lei. Potrivit autorităților din Chișinău, datoria s-ar fi creat în urma delegării atribuțiilor suplimentare către puterea locală, fără ca acestea să aibă acoperire financiară, printre care 210,8 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru menținerea serviciului de „asistenți personali” pentru anul 2024.

Guvernul anunța apoi că va achita salariile asistenților personali din Capitală, dar va reține sumele din alocațiile de la bugetul de stat, destinate Primăriei Capitalei. Drept replică, Ion Ceban a spus că „autoritatea centrală, în loc să rezolve problemele de care este direct responsabilă, le pune pe seama locuitorilor municipiului Chișinău”.

Mai târziu, ministrul Buzu anunța în cadrul unei conferințe că asistenții personali din Capitală vor fi reangajați în cadrul unui noi serviciu, creat de către Ministerul Protecției Sociale.

#Alexei Buzu #aprilie #asistenti personali #Guvern #plata compensatorie

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.